Dumitru Cornel Vilcu a adăugat realizat un fotoreportaj concludent despre grădina BOCurbană în care s-a transformat strada Kogălniceanu după ”reabilitare”. În fapt o bună bucată din strada Kogălniceanu a fost BETONATĂ, cu sufocarea completă a copacilor din zonă. Acest ”beton” descris în mod mincinos pe site-ul municipalității drept ”multistrat de pietriș compactat și stabilizat în sistem permeabil” este, într-adevăr, pietriș compactat, dar este ”stabilizat” cu rășini (liant hidraulic, sau compuşi organici naturali polienzimici) care numai ”permeabile nu sunt”. Urmează să vină să dea cu mașina de șlefuit mozaic pentru a se vedea ”permeabilitatea”. Iar informația cu ”rășinile” ne-a fost livrată chiar de către muncitorii care efectuau lucrarea și care au atras atenția, după ce au înfoliat-o, să nu se calce pe ea măcar 24 de ore. Dacă era ”compactată” ce rost avea să atragi atenția să nu fie călcată?
Spicuim de pe site-ul municipalității:
“Tronsonul 3 – Strada Kogălniceanu între strada Hermann Oberth și strada Gaál Gábor– zonă propusă spre pietonalizare, închisă traversării auto, accesul pentru mașini realizându-se controlat, doar pentru riverani sau în situații de urgență;– amenajarea acestui tronson CA ŞI O GRĂDINĂ URBANĂ, cu trotuare marginale în continuarea celor de pe segmentele stradale vecine și eliminarea pavajului, respectiv a pateurilor centrale de gazon degradate în timp; spațiul va beneficia de suprafețe de călcare adecvate zonelor de circulație în grădini: MULTISTRAT DE PIETRIŞ COMPACTAT ŞI STABILIZAT ÎN SISTEM PERMEABIL preluând în axul străzii rigola deschisă, sinuoasă;”
Literatura de specialitate spune așa: ”Liantii hidrauluici sunt pulberi minerale care in amestec cu apa si, eventual, cu un agent de activare, reactioneaza cu apa in mod ireversibil. ceea ce le confera proprietati de liant”. Adică un fel de ciment.
Cât despre sistemul multistrat, literatura de specialitate afirmă că: ”Structurile rutiere multistrat sunt destínate stabilizării stratului superior al terasamentelor, construcţiei straturilor monolit de fundaţii şi îmbrăcăminţi rutiere, aeroportuare, pe platforme, căi de acces, locuri de parcare, cât şi pentru refacerea structurilor rutiere uzate din macadam, balast şi mixte în straturi consolidate de calitate a structurilor rutiere, cu folosirea materiilor prime locale. De asemenea, structura rutieră multistrat poate fi utilizată la construcţia drumurilor de categorii tehnice I-b, II (pentru reducerea grosimii stratului de fundaţie cu 20-50%), construcţia şi reparaţia drumurilor de categoriile tehnice III-IV-V, construcţia drumurilor interioare ale întreprinderilor, drumurilor agricole şi forestiere.” Prin urmare, numai pentru grădini urbane nu se recomandă.
Poate au să aibă bunul simț să decupeze zona de rădăcină a copacilor.
Cum, vorba aia, o imagine face cât o mie de cuvinte, vă oferim, spre admirare, noul spațiu urban de care se vor putea bucura clujenii de aici înainte de această cu adevărat ”grădină BOCurbană”.
Vorba domnului Vîlcu: „Copacii de pe Kogălniceanu NU sunt în pericol (să fie tăiaţi/ ”relocaţi”, cu termenul preferat de #emilboc )”, că nu e nevoie să-i tai, dacă îi tratezi aşa. Cu scuze pentru pozele foarte încărcate de alte obiecte, de picioarele multor persoane (în acel spaţiu se desfăşoară acum Zilele Maghiare), iată tipul de construcţie care este numit GRĂDINĂ URBANĂ pe site-ul Primăriei – conform declaraţiilor proiectantului. Şi nu, nu este un beton turnat provizoriu, cum credeam ieri; este materialul care ar trebui să rămână acolo, în forma în care ar trebui să rămână. „NU E BETON”, ne asigură simpatizanţii şi periuţele Primăriei (aka Oastea Martorilor Domnului Nostru Emil Boc Al Nost, sau ”bocălăi”, cum le mai spunem noi – n. red.). Nu. E ceea ce, la Cluj, se numeşte urbanism eco-friendly. Reacţia noastră, a oraşului, la încălzirea globală şi toate celelalte. Pentru că, dacă nu ştiaţi, după discursurile lui Emil Boc, orașul nostru e cum nu se poate mai „verde”.”
Da, da, ”iarba verde de acasă-i verde betonat și griul dalat” – imnul ”eco” al iubitorului de Natură, Emil Boc.