Până să-i blamăm pe sculerii-matrițerii din Parlavramentul României, pentru lipsă de școală, incultură, impostură, să ne aducem aminte că 35% dintre români sunt convinşi că dacă beau apă după o persoană infectatată cu HIV se pot îmbolnăvi și ei. Că 66% consideră că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii cât şi bacteriile. Și-s mai puțini doar cu 6% decât cei care cred în deochi. Care deochi poate fi prevenit, conform a 50% dintre români, cu ajutorul culorii roşii. Căci 88% cred în existenţa sufletului, 87% cred în păcat şi în existența Iadului și a Raiului.
Căci suntem un popor al contradicțiilor flagrante: Raiul și Iadul pot fi previzionate prin ce zic prezicătorii. 47% dintre români cred în clarvăzători, prezicători și că nemurirea sufletului lor poate fi tratată de către vindecători. Iar zeama de morcovi în amestec cu piureul molecular de cartofi vindecă cancerul din orice poziție. 25% dintre români cred în astrologie și horoscop – deci, undeva la reuniunea grupului care crede în Rai și Iad, se găsesc și dintre cei care cred, concomitent, în faptul că, la drum de seară, s-ar putea să-i aștepte Sf. Petre scuturând din chei și prevestind schimbarea. Căci 50% mai cred că USL este cheia de la Poarta Raiului, în timp ce 45% încă mai regretă comunismul.
Și ca să știți pentru cine se vrea “o țară ca afară”, amintiți-vă că un milion de pelerini au trecut pe la moaștele (oasele) Sfintei Cuvioase Parascheva.
Așa că, tot se apropie o nouă sesiune de Bacalaureat, să ne aducem aminte că cutuma școlii românești este ca peste 50% dintre absolvenţii de liceu este musai să reuşească să-l promoveze. Apoi este musai ca ministrul în mandat al Educației să iasă să se bată cu cărămida succesului personal și să prezinte această cifră ca pe o mare reuşită. Asta chiar dacă, în realitate, scoatem pe piață aproape 50% de imaturi cu examen “de maturitate”. Că doar n-o să remediem, brusc, sistemul de învăţământ.
Rezultatul slab al examenelor de Bacalaureat, demonstrează că sistemul de învăţământ este unul încremenit care nu vrea să se reformeze. Prima problemă a educaţiei este că nu există criterii de performanţă pe baza cărora să fie evaluaţi dascălii. Un profesor, odată titularizat, asteaptă liniştit pensia indiferent că produce genii sau idioţi. Şi, după cum spun rezultatele de la Bac, aproape jumătate din produsele şcolii româneşti sunt idioţi. Aproape jumătate dintre elevii ajunşi să se înscrie la examenul de Bacalaureat au trecut prin patru ani de liceu. Au fost notaţi, au dat lucrări scrise şi s-au opintit să copieze câte ceva la teze. Cum au reuşit să promoveze patru ani până să ajungă la Bacalaureat? Exigenţa profesorilor este oare atât de redusă încât orice analfabet trece clasa lăsând ca singur filtru Bacalaureatul? Se pare că da. Într-un sistem normal, 30% dintre elevii înscrişi în clasa a noua ar fi eliminaţi, natural, prin contraperformanţele lor, din şcoală.
Grav este că nimeni nu-și face griji cât ne costă acești copii târâți degeaba printr-un sistem școlar neperformant, câte miliarde de euro se pierd în Economie din cauza unui sistem ce promovează nimicul ca scop în viață?
Aproape 300.000 de absolvenţi de liceu nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în ultimii trei ani, iar impactul în economie al costurilor asociate „respinşilor“ ajunge la aproximativ un miliard de euro pe an, potrivit calculelor Ziarului Financiar. Vorbim despre costurile aferente salariilor profesorilor, materialelor didactice puse la dispoziţie elevilor pe parcursul liceului, şomajul, dar şi încasările „ratate“ la colectare din consumul generat de potenţialii studenţi sau din taxele percepute de universităţi, precum şi din taxele aferente unor salarii (mai mari pentru licenţiaţi decât pentru liceeni).