Claudia si Adrian Stoica s-au cunoscut la bacalaureat si spun ca a fost dragoste la prima vedere. Asta chiar daca nu s-au vazut niciodata. Ma asteapta stingheri in holul Fundatiei Familia Sfanta, impreuna cu micutul Nectarie, o mogaldeata de un an si sapte luni, frumos si vesel din cale afara. Vor sa-si spuna povestea, intr-o ultima incercare disperata de a fi parte din societatea care i-a respins. Nu vor mila, nu vor bani. Vor un cuib al lor, unde micuta lor familie sa fie linistita si sunt dispusi sa plateasca pentru asta. In ultimele zile, insa, au avut parte doar de usi trantite in nas. Parca orbii sunt noii leprosi ai unei societati unde “toti au drepturi egale”.
Azi-noapte au dormit in sala de sport a Fundatiei. Claudia cu micutul intr-un pat, iar capul familiei pe jos, pe o saltea. Nu au unde sa mearga. Locuinta unde stateau trebuia eliberata pe fondul unor neintelegeri cu proprietarul. Asa au ramas ai nimanui. Langa scaune, un rucsac albastru adaposteste lucrurile familiei. Restul sunt in masina, in garajul Fundatiei.
“Prima data am vorbit la Blitz Imobiliare, am gasit un apartament, iar a doua zi au spus ca s-a inchiriat. Dupa aceea, un alt apartament, cu care s-a intamplat la fel: au spus a doua zi ca s-a inchiriat. Dupa aceea am sunat in mai multe locuri si spuneam ca uite, avem banii pregatiti, iar tatal este nevazator, mama cu deficiente de vedere, sunt ok, se descurca, nu sunt boschetari. Am primit doar refuzuri. Incercau sa dea motivatii, ca de fapt e departe, ca nu inchiriaza la trei persoane…Era clar ca nu voiau sa accepte pentru ca sunt nevazatori. Nu stiu ce asociaza cu persoanele nevazatoare, poate faptul ca distrug mobilierul, desi unei persoane nevazatoare din moment ce intra in spatiu ii ia o zi sa invete locul si se descurca. Ea gateste, fac absolut tot ce face o persoana normala. Se descurca sa mearga in oras”, spune Horatiu Abrudan, responsabilul departamentului caritativ al Fundatiei.
Acesta povesteste un episod si mai umilitor pentru tanara familie. Asta in ciuda faptului ca banii pentru chirie sunt asigurati de o doamna inimoasa care a azut cazul familiei care a ramas in strada.
“Alaltaieri am mers sa vedem un apartament in Floresti cu un agent de la Welt. Am vazut apartamentul, le-a placut, era 150 de euro era pe luna. A spus agentul ca decizia finala le apartine proprietarilor. Ne-am dus ieri sa intalnim proprietarii, am asteptat o jumatate de ora, au venit doua fete, au iesit afara sa discute, apoi l-au chemat pe agent, agentul a intrat inapoi, a spus ca nu se poate, ca de fapt nu e pentru trei persoane, desi vorbisem inainte ca sunt trei persoane. Ele nu au mai intrat inauntru, au ramas afara, iar cand am trecut pe langa ele ne-au intors spatele, nici macar sa ne salute. Nu mi-a venit sa cred!”, povesteste Horatiu Abrudan.
Adrian Stoica e cap de familie la 33 de ani. E student la Teologie, mereu si-a dorit sa fie cantaret in biserica. Sta in fata noastra si se leagana de pe un picior pe altul, ca un elev scos la tabla. Vorbeste frumos, articulat.
“Avem pensie, alocatie la copil, eu cant la biserica, sunt student la Teologie. Va dati seama, m-am simtit penibil, nu este o normalitate”, spune el despre usile inchise in nas de proprietarii de apartamente.
S-a obisnuit cu umilintele, nu e prima oara cand e privit diferit.
“Parintele doctor Mihai Aurel de la Seminarul Teologic din Bucuresti care mi-a spus: Dar cum faci tu baie? Si era doctor in teologie”, isi aminteste Adrian.
Chiar daca nu o vede, o simte la tot pasul pe Claudia, femeia cu care a decis sa traiasca toata viata.
“Ne-am cunoscut la bacalaureat, la Liceul pentru Deficienti de Vedere de la Cluj. a fost dragoste la prima vedere. Am avut vedere sufleteasca, ochii mintii”, rade barbatul.
Cei doi isi doresc doar sa poata sta undeva in chirie, nu vor pomana. Vor sa aiba un loc caruia sa ii spuna acasa.
„Ce-mi doresc? Sa avem casa noastra, sa am un loc de munca si sa traim nu numai din indemnizatiile astea. Daca nu ne gasim o chirie trebuie sa plecam la Prahova, la parintii mei, intr-un sat de munte, Poienile. Oarecum ma marginalizez acolo, alimentele sunt mai scumpe decat la oras, iar oportunitati de munca nu sunt”, spune cu regret Adrian Stoica.
Daca stiti vreun apartament de inchiriat care s-ar potrivi familiei Stoica, nu ezitati sa contactati Fundatia Familia Sfanta.
UPDATE: In aceasta dimineata familia Stoica s-a mutat intr-un apartament in Floresti. Multumim tuturor celor care s-au implicat.