Incepand de azi, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei clujenii vor putea sa viziteze una dintre cele mai inedite expozitii ale Clujului. Intitulata „De la Garzile Nationale la Structurile de Ordine Publica Moderne”, expozitia releva dincolo de uniforme, medalioane si insigne sau aparate vechi ale garzilor nationale si documente care surprind evolutiv unirea din 1918. Un plus al expozitiei il reprezinta si documentele cunoscutului colectionar Vasile Manache, care a expus si trei din totalul celor cinci fotografii realizate in timpul Unirii.
Expozitia e organizata in trei etape, mai intai, ea cuprinde o serie de documente prefecturale, ordine de zi prin care erau aduse multumiri garzilor nationale romanesti. De altfel, ele surprind si activitatile garzilor civile si nationale din Ardeal. Colectia incepe cu o intoarcere la momentul 1918, explica doctor Livia Ardelean de la Serviciul Judetean Cluj al Arhivelor Nationale.
„Majoritatea exponatelor se refera la Ordinele de Zi pe care le-au dat garzile nationale si Consiliul National Roman si Senatul National Roman in Cluj, in perioada aceea de organizare. Am ales cateva din Ordinele de zi care au referire expresa la ordinea si siguranta publica pentru ca una din marile griji atat a organizatiei politice de atunci, cat si ale celei militare a fost sa pastreze ordinea publica in Ardeal. Garzile civile si Garda Nationala, cele doua garzi din Ardeal care au actionat in perioada aceea pentru pastrarea linistii publice, reprezinta, zicem noi, stramosul politiei moderne”, povesteste ea.
Daca Garda Nationala echivala cu un fel de politie nationala, cea civila era formata din civili reintorsi de pe front, imbracati ca atare, dar care trebuiau sa poarte insemnul tricolorului pe brat, pentru a putea fi recunoscuti. Livia Ardelean, se misca cu usurinta printre documentele expuse. Mai intai prezinta o copie a apelului din 14 noiembrie facut de generalul Prezan cand a trecut cu armata in Transilvania. Apel in care, spune ea, generalul ii asigura pe oameni de „de liniste, de continuarea vietii si de respectarea drepturile cetatenesti”.
Printre aceste documente, un rol important il ocupa si credentionalele, pe unul dintre peretele expozitiei fiind atasat cel al lui Alexandru Borza, intemeietorul Gradinii Botanice din Cluj.
„Am expus cateva credentionale, acele scrisori de imputernicire prin care au mers romanii la Alba Iulia sa voteze Unirea Transilvaniei. Am expus unul al doctorului Alexandru Borza, cel care a facut Gradina Botanica si este una dintre marile personalitati ale Clujului”, explica ea.
De asemenea, sunt expuse si cateva Ordine de Zi, primul fiind cel in care se anunta functionarea Consiliului National Roman si conditiile necesare pentru a face parte din acesta. In Ordinul de Zi numarul 5 se aratau modul in care erau organizate acele consilii si faptul ca trebuiau trimisi reprezentanti la Alba Iulia pentru a pastra linistea si ordinea publica.
„Ordinul de zi numarul 7 din 18 noiembrie in care se facea apel la racolarea unui ofiter de confidenta, adica un ofiter de informatii care sa cunoasca cele trei limbi ale Ardealului: romana, maghiara si germana pemtru a putea raporta toate miscarile din Ardeal”, adauga ea.
Odata cu incadrarea acestora in expozitie, dr. Livia Ardelean incearca sa atraga atentia clujenilor. Sa puna stop si sa-i intoarca inspre momentul de la 1918. Ea spera ca cei care vor citi aceste documente sa simta euforia coeziunii nationale de atunci.
„Sper din toata inima ca expozitia va avea un impact asupra clujenilor in sensul ca lumea macar va vedea ca a fost un moment, va simti momentul acela de euforie cand a functionat foarte bine sentimentul coeziunii nationale la 1918. Ar trebui sa trezeasca interesul comunitatii pentru momentul 1918. S-a vorbit despre el, s-a scris, dar inca este insuficient cunoscut”, marturiseste aceasta.
Partea a doua i se datoreaza colectionarului Valentin Manache, angajat in viata de zi cu zi la Ministerul de Interne. Colectia prezentata in cadrul expozitiei reprezinta o munca de cinci-zece ani de zile, explica Manache.
„Tematica principala a colectiei mele este tematica de politie, intrucat am constatat ca o parte dintre ministri de interne au fost unionisti, au contribuit la unire. De exemplu, Alexandru Vaida Voevod, omul care imi place foarte mult, aici e si o carte, „Activitatea Diplomatica a Romaniei”, din vremea cand era prim-ministru al Romaniei, dar el a fost si ministru de interne. Colectia de fata a fost adunata intr-o perioada de cinci-zece ani cu intermitente, sunt documente care sunt gasite accidental. Nu pot sa spun ca ma duc si gasesc ceva, pe parcurs s-au tot adunat”, povesteste colectionarul.
Valentin Manache vorbeste cu entuziasm despre documentele sale. Daca ordinele de zi sunt doar copii, cele aduse de el sunt originale. Printre articole se afla si cel in care era anuntat razboiul, sub titlul „Razboiul a izbucnit”, intr-un altul se prezinta tot programul zilei de 1 decembrie, incepand cu celebrarea serviciului divin. Totodata, se gaseste si ziarul Unirea din 4 decembrie, la trei zile, cand s-a trimis telegrama adunarii nationale catre Regele Ferdinand.
„Mai sunt bucati pe care nu le-am adus pentru ca mi-am zis sa expun ceea ce este mai reprezentativ pentru Romania, mai exact ziua respectiva de 1 decembrie. Mai exista ziare, mai am vreo patru sau cinci care nu sunt expuse aici”, a adaugat Valentin Manache.
De departe, cea mai interesanta i se pare o descoperire personala. O poza care este datata cu 1 decembrie 1918 Alba Iulia, de fapt, e realizata in luna ianuarie a anului urmator.
„E foarte interesant, o poza mai rara, o poza care are dimensiunile de 17,5X12 centimetri, ea este datata 1 decembrie 1918 Alba Iulia, dar ea nu corespunde datei. Dupa mai multe cercetari, am stabilit ca vizita generalului Berthelot in Sibiu e in ianuarie 1919, aici e un car alegoric, atunci au fost in jur de 12.000 de tarani, au facut un fel de sarbatoare in cinstea generalului si a armatei romane. Avem un car alegoric, o nunta ar fi unde apar si generalul Berthelot. Dupa ce am scanat-o si am marit-o, mi-am dat seama”, isi aminteste acesta.
In ziua Unirii s-au facut doar cinci fotografii, explica colectionarul, iar trei dintre acestea fac parte din expozitie.
„Acestea sunt poze originale de la vremea respectiva, doua, intrarea armatei romane si citirea declaratiei au fost trimise in 1921 studentilor de la Praga. Nu stiu sa va zic cum au ajuns inapoi, totusi, e bine ca au ajuns, iar a treia a fost in colectia unui domn care a murit in anii ’80, care a avut mai multe lucruri din care o parte le-a donat muzeului. Pare ca e din 1 decembrie, dar nu e, e dupa. Pozele sunt foarte rare, la Unire nu s-au facut decat cinci poze. Samuil Marza a facut trei din multime, deci din marea multime si doua cu discursul de prezentare”, informeaza el.
O poza din timpul discursului de prezentare se afla expusa si la Muzeul Etnografic. Fotografia il reprezinta pe Iuliu Hossu si Miron Cristea.
Pe langa fotografii, colectionarul se arata incantat si de manifestul tiparit la Orastie cu sase zile inainte de 1 decembrie. Prin acesta i se solicita fiecarui roman sa se prezinte de 1 decembrie la Alba Iulia pentru sustinerea idealului romanesc.
„Mai e si o brosurica, model frantuzesc care reprezinta libertatea, putem sa o identificam ca Romania Tanara, se vede o fata de tanara”, adauga el.
Activitatea unui colectionar nu este una usoara, povesteste Valentin Manache. O astfel de pasiune necesita timp si multa munca de cercetare. Tot ce gasesti, spune el, trebuie incadrat in contextul istoric potrivit.
„Pasiunea se naste in copilarie, dar in timp deja evoluezi si atunci nu te mai multumesti cu nimicul pe care-l gasesti, cum sunt timbrele si celelalte care se gasesc la toti si atunci cauti ceva ce s-a pierdut de fapt. Pentru ca multe au fost pierdute, multe aruncate, foarte multe au fost aruncate”, marturiseste el.
Motivul pentru care a ales sa-si expuna documentele tine de un soi de educare a publicului. E important, explica Manache, ca tinerii sa constientizeze nevoia de a pastra obiectele celor mai in varsta.
„Sunt obiecte care se pierd in timp. Asta e istoria noastra, noi o aruncam la gunoi, dupa aia ne plangem ca nu avem. Nu avem pentru ca nu stim sa le respectam, sa le adunam, dar interesul, intr-adevar, e sa mearga spre muzee. De exemplu, si actele bunicilor le arunca multi tineri, iar aici deja intervenim noi. Acesta a fost si interesul meu. In primul rand, de a expune colectia pentru ca un colectionar, daca nu isi expune colectia, degeaba o are. Trebuie aratata si celorlalti sa invete si pentru a salva ceea ce se mai poate salva”, incheie colectionarul.
Ultima parte a expozitiei reprezinta un moment de intrepatrundere a trecutului cu prezentul. Pe langa elementele de tehnica folosite de Politia Romana, se mai gaseste si o vitrina cu bunuri, o colectie de noua medalii jubiliare, singurele bature in timpul Regelui Mihai I al Romaniei, din 1944.
