Prin termenul de regim vegetarian se intelege un tip de alimentatie care exclude consumul de carne si de produse derivate din carne. Regimul poate asuma forme mai mult sau mai putin riguroase, in functie de principiile filozofice, religioase, ecologice sau motivele de sanatate din care s-au inspirat.
Dietele cu caracter vegetarian sunt:
– Dieta lacto-vegetariana cu oua: Exclude carnea, pestele si pasarile, dar nu si ouale, laptele si produsele lactate, ca de exemplu untul, branza si iaurtul.
– Dieta lacto-vegetariana: Este la fel ca varianta precedenta, dar exclude si consumul de oua.
– Dieta vegetariana: Exclude orice fel de produs animal, inclusiv laptele si ouale.
– Dieta vegan: Si din aceasta dieta sunt excluse toate derivatele de origine animala, impreuna cu toate produsele in care exista grasimi animale combinate cu hidrogen, cum sunt toate tipurile de margarine. De remarcat ca aceasta dieta nu accepta nici folosirea confectiilor de origine animala, cum sunt gentile de piele, cordoanele, portofelele si, cu atat mai putin, blanurile.
– Dieta cu fructe: Se limiteaza la consumul de fructe proaspete sau uscate.
Motivatia optiunii vegetariene. Lasand la o parte motivele cu caracter religios sau umanitar, care poate fi ratiunea unei alimentatii limitate la produse vegetale? Este omul in mod natural vegetarian? Argumentele principale aduse de vegetarieni pentru a justifica propria lor alegere se bazeaza pe consideratii de tip fiziologic: Conformatia danturii si a sistemului digestiv la oameni nu este adaptabila consumului de carne, ci mai de graba produselor vegetale. Sa vedem din ce cauza:
– Animalele care mananca exclusiv carne au caracteristici care le separa de ierbivore. In fapt, ele poseda un aparat digestiv mult mai simplu, a carui lungime este doar de trei ori mai mare decat a corpului.
– Aparatul digestive al animalelor consumatoare de vegetale, dimpotriva, este mult mai lung decat la carnivore si seamana cu cel al omului. Intr-adevar, intestinul lor masoara de zece ori lungimea corpului, iar la oameni, de douasprezece ori, ceea ce poate ca indica predispozitia omului de a se hrani cu vegetale. Stomacul unui carnivor produce de zece ori mai mult acid clorhidric in raport cu stomacul unui ierbivor, inclusiv in raport cu stomacul omului.
– Carnivorele au dinti lungi si ascutiti, pentru a se putea infinge in carne si a o taia. Omul, dimpotriva, asemeni animalelor care sa hranesc cu vegetale, are dintii plati, pentru a putea mesteca mult timp, amestecand cu saliva cerealele, fructele, legumele si zarzavaturile. Saliva lor contine ptialina, o substanta necesara digerarii substantelor vegetale.
Ce fel de carne? Cea mai mare parte din carnea care ajunge in farfuriile noastre provine din carnea animalelor domestice, crescute in acest scop, a caror calitate poate fi mediocra. Se poate intampla ca, pentru a se ingrasa mai repede, puii sa fie tinuti in custi care nu le permit libertatea de miscare. Uneori, sunt hraniti cu ressturi provenite din taiaerea altor animale, ceea ce favorizeaza cresterea procentului de grasime pe care o au in carne.
Nu este exclus ca, in numele unor interese practice, unii crescatori necinstiti sa se sustraga controlului sanitar si, incalcand legea, sa administreze animalelor hormoni de crestere si produse farmaceutice interzise.
Pe langa toate acestea, mai sunt si animalele de talie mare, care se afla in varful lantului de produse alimentare. Ele inghit substante otravitoare prin intermediul unor plante sau animale mai mici, prada lor fiind la randul ei hranita cu otravuri din plante sau animale mai mici decat ele. De fapt, si plantele sunt purtatoare de diferite otravuri introduse in apa si in sol de mana omului, printre care pesticidele utilizate in agricultura.
Omul, la randul sau, mancand animale de talie mare, asimileaza otravurile prezente in carnea acestora. S-a calculat ca procentajul produselor reziduale provenite din pesticide si alte substante toxice este, in general, mult mai ridicat in carne decat in vegetale.
Obiectii la regimul vegetarian. Multe persoane inclina sa se opuna regimului vegetarian din urmatoarele considerente:
– Produsele vegetale nu poseda toti aminoacizii esentiali. Proteinele de origine animala, spre deosebire de cele de origine vegetala, contin toate caramizile folosite de organism de a construi proteinele de care are nevoie. (Vegetarienii raspund, argumentand ca printr-o combinatie reusita de alimente, de exemplu asociind cerealele cu legume sau cerealele cu fructe uscate, pot fi garantati toti aminoacizii esentiali.)
– Dieta vegetariana este saraca in minerale si in vitamina B12.
– Asemena carente nu pot fi dovedite la acei vegetarieni care, desi nu mananca carne, nu exclud din dieta lor ouale, laptele sau produsele lactate. In acest caz, riscurile majore se ivesc in situatii speciale, cum ar fi graviditatea, alaptarea, prima copilarie si adolescenta, cand organismul are mai multa nevoie de aceste substante.
Studiile cu privire la conditia fizica a vegetarienilo nu sunt concludente. In realitate, ei nu se abtin numai de la carne ci, in general, nu fumeaza, nu beau bauturi alcoolice si dau mai multa atentie propriei sanatati. Acestea, si nu regimul alimentar pe care il fac mai sanatosi decat consumatorii de carne.
Aceasta privire sumara asupra regimului vegetarian nu intentioneaza a fi o invitatie la adoptarea unei diete care exlude alimentele de origine animala, ci doar o prezentare sintetica cu caracter cultural, asupra unui stil de alimentatie adoptat, din diverse motive, de sute de milioane de oameni din lume.