Claudiu Salanța, arhitectul șef al județului Cluj a făcut publice planșele care dezvăluiau modul în care arhitecții vedeau dezvoltarea Floreștiului în anul 1980.
Astfel, dezvoltarea zonei centrale a Floreștiului planificată în 1980 prevedea imobile de locuințe colective care, cu toate ca exista prevedere expresa in lege de a fi redusa la minim distanta dintre clădiri, aveau între ele un loc de joaca pentru copii sau o gradina de zarzavaturi.
De asemenea, rețeaua de drumuri era dimensionata corespunzător pentru a face fata traficului, chiar dacă se circula cu numere pare într-o zi și cu numere impare în cealaltă, iar gradul de motorizare era infim mai mic.
Nu au fost uitate nici dotările necesare locuirii propuse: învășământ (extindere școală cu 8 clase, 2 laboratoare și biblioteca, grădiniță cu 120 de locuri), de cultura (cămin cultural și biblioteca comunala), restaurant.
Toate acestea pentru o populație preconizata de 3468 de locuitori.
Știm cu toții că 40 de ani mai târziu, comuna Florești s-a dezvoltat într-un mod haotic. Cu greu se va găsi în țară o altă localitate care să arate în acest hal, fără a fi respectate niciun fel de reguli de urbanism. Blocurile sunt lipiete unele de celelalte, fiecare petic de teren a fost exploatat la maxim. Distanța dintre blocuri este adesea inexistentă astfel că nu există loc pentru parcuri, spații verzi sau locuri de joacă. Infrastructura este depășită de cei aproximativ 60.000 de oameni care s-au mutat aici în ultimii 15 ani. Drumurile sunt adesea blocate de numărul prea mare de mașini, iar locuitorii de aici stau cu orele în trafic. Infrastrucutura ce vizează canalizarea, apa, curentul electric sau serviciile de internet și televiziunine sunt subdimensionate și funcționează cu intermitențe. Creșele, grădinițele sau școlile sunt insuficeinte pentru numărul mare de locuitori din comună. Este astfel foarte greu să vorbim de o calitate a vieții în comuna Florești.
„Dacă pe profesioniștii din acea perioada ii obligau sa obțină cea mai mica distanta între clădiri, densitatea maxima de locuitori și totuși nu au reușit sa ajungă la densitatile din prezent (și sa nu uitam ca atunci erau mijloace de „convingere”), ce ii îndeamnă pe profesioniștii de azi sa pună construcțiile in asa fel încât sa fie aproape balcon în balcon…? De gândirea dotărilor publice și infrastructurii de drumuri și utilități nu întreb…”, se întreabă și arhitectul Caludiu Salanța.
Zona actualului sens giratoriu. Cu galben, între blocurile portocalii, sunt locuri de joaca, iar cu verde grădinile de zarzavaturi.
