Trebuie să rețineți un singur lucru din povestea cu sediul Filarmonicii clujene, care se construiește din vorbe de mai bine de 15 ani: singurul lucru concret, palpabil și real este faptul că Consiliul Județean Cluj dă lunar 30.000 de lei pentru sala de spectacole de la UBB în care Filarmonica de Stat Transilvania își susține concertele, și mai dă cam 575.000 lei pe lună pentru susținerea salariilor angajaților. Până Emil Boc ne construiește din vorbe sediul Filarmonicii și al Academiei de Muzică, CJ Cluj ne cheltuiește din buzunare, doar pentru a menține ideea că am avea niște politicieni cu bunăvoință și aplecare către Cultură (asta este și “publicitate” mascată, dar și mincinoasă, ca să zic așa), cam 137 de mii de euro pe lună. Că minciuna subțire, cu cheltuială se ține.
Și unde s-a spus o minciună cândva, lanțul de minciuni ulterioare nici că mai contează. Cceea ce trebuie să știți (și să încercați să nu mai uitați) este faptul că municipalitatea clujeană s-a jucat de-a alba-neagra nu numai cu promisiunile făcute pe banii noștri, dar și cu CJ Cluj și TVR Cluj pe miza pierdută a noului sediu TVR Cluj și a Filarmonicii Transilvania.
Haideți să facem un recurs la istoria recentă, pentru a realiza de câtă vreme se minte cu nerușinare în privința Filarmonicii:
În anul 2004, curierulnational.ro scria că: “Filarmonica “Transilvania” a obținut acordul de principiu al Societății Române de Televiziune (SRTv) pentru a primi clădirea vechiului Cazino din Parcul Central al Clujului, unde ar urma să-și amenajeze noul sediu. Denisa Piteiu, directorul Filarmonicii, s-a întânit la București cu Valentin Nicolau, președintele SRTv, și a obținut acordul acestuia ca vechiul Cazino să fie vândut Consiliului Județean, forul care tutelează instituția muzicală clujeană. Valentin Nicolau a spus că va veni la Cluj în cel mult două săptămâni și atunci va discuta această problemă, în detaliu, cu președintele Consiliului Județean, Grațian Șerban.” În urma acestor discuții, însă, nu s-a întâmplat absolut nimic.
În anul 2005, dintr-un articol publicat de hotnews.ro, aflăm că: “Pe Calea Turzii, puțin mai sus de Liceul de Coregrafie, se află un teren viran (…) care a aparținut Consiliului Local (CL) al municipiului Cluj-Napoca, dar a fost „furat” de Consiliul Județean (CJ) Cluj și trecut în domeniul public al județului. Terenul respectiv ar fi trebuit să fie folosit de CJ pentru a construi sediul Filarmonicii, dar presedintele CJ, Marius Nicoară, vrea ca tot CL Cluj să ofere un alt spațiu pentru un sediu al Filarmonicii.” (Că Nicoară avea nevoie de acel teren viran în “negocierile” pentru Iulius Mall cu Paszkany – și, oricum, până atunci CJ Cluj anunțase diferite destinații pentru terenul de lânga Liceul de Coregrafie: de la Filarmonică, la parcare supraterană sau la parc amenajat de partide politice. Numai că, niciodată, nu s-a construit nimic acolo – n.a). Conform sursei citate, Nicoară vine cu un plan pentru Filarmonică: ați ghicit, clădira Cazino din Parcul Central. Nicoară susținea că “în Cluj-Napoca sunt foarte multe școli cu un număr scăzut de elevi, care au rămas cu 4 sau 6 clase”. Ideea era să convingă Consiliu Local să desființeze una din aceste școli cu un număr mic de elevi și să o cedeze TVR Cluj. Care să cedeze clădirea Cazinoului, “numai bună pentru amenajarea sediului Filarmonicii”. Iar Nicoară rămânea cu terenul de lângă Liceul de Coregrafie, să-l “îmbie” cu el pe Paszkany (sau cam așa ceva).
În anul 2006, aflăm că (articol hotnews.ro) se specula că “spatiul vechiului Cazino din Parcul Central din Cluj-Napoca va reveni Filarmonicii de Stat Transilvania, pentru amenajarea sediului acestei instituții. Printr-o rocadă locativă, clădirea Cazinoului trece din administrarea TVR, în cea a Primăriei Cluj, care la rândul ei îl va ceda Filarmonicii. TVR primește la schimb clădirea Școlii Generale nr. 6, situată în cartierul clujean Mănăștur”.
În anul 2007 (pe vremea directoratului lui Tudor Giurgiu) s-a realizat schimbul imobiliar dintre SRTv și Consiliul Local Cluj-Napoca, televiziunea primind imobilul fostei Școli nr.6, de pe Aleea Meziad, în schimbul Casino-ului. Iar de aici a început un adevărat joc de-a alba-neagra, cu „uite Filarmonica, nu e Filarmonica”, „uite sediul TVR, nu e sediul TVR”, în cele din urmă singura miză câștigată fiind cea a renovării Casino-ului, care nu a mai devenit sediu de Filarmonică, pentru că aceasta ar fi însemnat distrugerea unei părți din Parcul Central, unde ar fi trebuit tăiați copaci pentru extinderea clădirii Casino-ului.
Au trecut anii, iar Filarmonica a rămas, până în prezent, fără un sediu propriu
În 21 octombrie 2010, “s-a semnat Protocolul de colaborare între OAR și Municipiul Cluj-Napoca (nr. 246284), prin care s-au stabilit condițiile cadru de desfășurare a concursului de soluții pentru Centrul Cultural Transilvania. În urma acestui Protocol, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat, prin HCL nr. 434/2010 organizarea concursului de soluții. Prin HCL 468/2010 s-a stabilit că premiul ce urmează a fi acordat în cadrul concursului va fi chiar semnarea contractului de servicii de proiectare a Centrului Cutural Transilvania (sala de concerte, sediului Filarmonicii și anexe)”, aflăm de pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca.
Centrul Cultural Transilvania (CCT) a fost prioritatea numarul zero a Primăriei Cluj-Napoca în fiecare primăvară electorală. Din 2010 până în prezent, în afara de concursul de idei și adjudecarea proiectului, nu s-a mai întâmplat nimic. În schimb, cu promisiunea realizarii Centrului Cultural Transilvania, Primăria Cluj-Napoca a luat în custodie terenul și imobilul de pe Bulevardul 21 Decembrie. Dar lucrările la CCT, în care ni s-a promis că se va lăfăi și Filarmonica, nu au demarat niciodată. Mai mult, terenul respectiv s-a transformat în parcare. Cică “temporară”…
Revenind, în 2011, primarul Sorin Apostu a anunțat că noua Filarmonică de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 ar trebui sa fie terminată în 2015. „Proiectantul care a câștigat licitația (SUBLINIEZ: A CÂȘTIGAT LICITAȚIA – ADICĂ A DEPUS UN PROIECT, S-A APROBAT ȘI S-AU DAT NIȘTE BANI PUBLICI!) va spune care este termenul de finalizare a contractului, dar cel mai probabil lucrarea va fi terminată în 2015. Curtea de Apel Cluj ne-a dat câștig de cauză și în 3 luni vom organiza licitația, vor mai urma 52 de zile în care anunțul trebuie să stea pe site, iar apoi, dacă nu sunt contestații, vom demara lucrarea. Aș spune că cel mai probabil în primăvară se va lucra. Firma de arhitectură Vaal Arhitectura va trebui sa prezinte datele tehnice ale proiectului în 3 luni. (…) Proiectanții au avut la bază o temă, un caiet de sarcini, pe care puteau să îl dezvolte după cum doreau și să facă un proiect care să facă cinste României și Clujului. (…) Pe lângă construcția Filarmonicii, acum putem merge mai departe și cu clădirea de birouri de 8 etaje de la stradă și a parkingului”, declara Sorin Apostu.
Contractul de proiectare a avut o valoare de 2,1 milioane de lei. Bani buni, publici, intrați degeaba într-o teșcherea. Și să concluzionăm ceva după această declarație: că nu era vorba despre nici un Centru Cultural Transilvania, ci de o clădire de birouri și un parking în fața Filarmonicii. Măcar ne-am ales cu parkingul (chiar dacă “temporar”, ceea ce înseamnă “pe veci” atunci când cuvântul este pronunțat de Emil Boc).
Deci, de mai bine de 15 ani se vorbeşte despre construirea unui sediu nou pentru Filarmonica şi Academia de Muzică. Cu toate acestea, proiectul nu s-a concretizat şi bate pasul pe loc la etapa hârtiilor. Însă, în fiecare an, cu neobrăzare, conducerea Primăriei Cluj-Napoca promite că va găsi un investitor privat pentru realizarea Centrului Cultural Transilvania, dar investitorul întârzie să apară.
Nici în 2013 municipalitatea clujeană n-a reșit să demareze lucrările la Centrul Cultural Transilvania, în ciuda faptului că lucrările de proiectare s-au finalizat. (VĂ ATRAG ATENȚIA SĂ URMĂRIȚI ÎN MATERIAL DE CÂTE ORI S-AU FINALIZAT LUCRĂRILE DE PROIECTARE – CĂ ÎNSEAMNĂ BANI PUBLICI DAȚI DEGEABA CUIVA).
Consilierul UDMR, Csomo Botond atrăgea atenţia că primăria poate întâmpina dificultăţi în ce priveşte demararea acestui proiect, având în vedere că realizarea Centrului Cultural este condiţionată de un parteneriat cu un operator privat care să fie fie interesat să realizeze un parking şi un hotel.
“Proiectul a fost realizat de aşa natură că nu ne putem permite să începem lucrările fără să avem parkingul şi hotelul. Ce facem dacă nu găsim investitorul, nu mai construim nimic?”, se întreba Csoma Botond.
Dar primarul Boc ne spunea că se vor găsi soluţii pentru ca lucrările să înceapă cât mai repede.
“Am avut discuţii deja cu o serie de posibili investitori şi sper ca la licitaţie să vină cu o ofertă concretă. Într-adevăr, noi trebuie să construim centrul cultural peste parkingul pe care trebuie să-l realizeze investitorul. Dacă se va întâmpla să nu avem investitori ne vom raporta la o altă soluţie”, a menţionat Boc. “Fie mai încercăm să alegem un alt investitor, fie regândim întregul proiect, urmând să vedem de unde alocăm bani pentru a suporta costurile la acest obiectiv important”, a spus primarul.
În 2014 (apoi în 2015 și în 2016) primarul Emil Boc declara că a semnat autorizaţia de construire şi că “peste câteva luni va lansa licitaţia pentru desemnarea unui investitor privat, partenerul Primăriei în acest proiect”. Investitorul privat ar urma să construiască un parking subteran şi o clădire de birouri. Până acum, viitorul partenerul privat avea ca obligaţie construirea unui hotel, dar între timp Boc s-a răzgândit şi ar vrea clădire de birouri.
“Până în 15 februarie vom avea caietul de sarcini al licitației și apoi vom intra în Consiliul Local cu studiul de oportunitate pentru parkingul subteran și clădirea de la stradă, plus bonusul, pentru partenerul privat. Dacă până acum se voia hotel, se poate amenaja acum, cu noul PUG, și o clădire de birouri. Clujul are nevoie de clădiri de birouri de clasa A așa că vom oferi această posibilitate în cadrul licitației”, a declarat primarul.
Din 2014 Emil Boc be spune că are investitori interesaţi de acest proiect, dar, doi ani mai târziu, primarul încă mai căuta ceea ce declara că avea. Mai mult, în bugetul pe 2014, primarul a alocat din nou finanţare pentru plata proiectării Centrului Cultural Transilvania.
La fel, și în planul de investiții pe 2015 al Primăriei Cluj-Napoca, găsim aproape 2 milioane de euro, puse la îndemâna investiției promise pe numele ei “Centrului Cultural Transilvania” – care conține, firește, și sediul Academiei de Muzică, și pe cel al Filarmonicii.
Suntem în finalul anului 2017. Zilele trecute, din mass media de casă a municipalității, am aflat că pe locația fostei Filarmonici, fostului Centru Cultural Transilvania și actualei parcări temporare, vom avea parte de un Centru European de Artă Contemporană, undeva prin anul 2012. Normal, investitorii CCT au dispărut, așa că s-a schimbat denumirea proiectului, iar banii de investiție se vor da de la bugetul public. De la Emil Boc aflăm și că există o formă nouă de atragere a banului pubic în investiții: instituția-pionier. Deocamdată, însă, proiectul, a cărui implementare costă milioane de euro (ca CCT era estimat undeva între 64 și 70 de milioane de euro – depinde de anul declarației primarului), e blocat în lipsa avizelor.
Ha-ha – avize… Că toate acelea plătite în ultimii 15 ani fie s-au stricat prin expirare, fie s-au pierdut prin sertare, fie s-au furat (banii).