Justitie

Deși ”sunt indicii serioase în sensul celor reţinute de parchet” și Curtea de Apel Cluj consideră că, un ponton mită, nu e faptă ”legată de îndeplinirea corectă a îndatoririlor de serviciu”

După cum scria Ziar de Cluj, în mai 2021 aflam de la DNA că un auditor de la Cluj a luat șpagă un ponton de 28.000 de lei. Atât de bine s-a făcut acționarea în justiție, încât aflăm azi că ”fapta nu există”.

În mai 2021, DNA STS Cluj dădea semne de viață și anunța că a trimis în judecată, ”în stare de libertate, a inculpatului ISAI GHEORGHE, la data faptei auditor public extern la Camera de Conturi Cluj – Curtea de Conturi a României, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.  Alături de acesta a mai fost trimis în judecată și un om de afaceri, cel despre care procurorii susțin că l-ar fi mituit pe  auditor. ”

CITEȘTE ȘI: Un auditor de la Cluj a luat șpagă un ponton de 28.000 de lei. Gheorghe Isai trebuia să întocmească la Turda un raport mai ”blând”

Și au trecut peste doi ani în care justiția clujeană s-a opintit să aplice justiție, dreptate și adevăr.

Numai că, în România, adevăru-i că se cam fură, dar, în mod cert,faptele nu prea există. Așa că, vineri 25 august, 2023, am aflat că DNA STS Cluj a primit rechizitoriul în bot de la justiția clujeană.

”În baza art. 396 alin. (7) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., Achită inculpatul Isai Gheorghe, – sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 5, 6 şi 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) din C. pen. – fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 397 alin. (4) rap. la art. 2502 din C. proc. pen., Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa procurorului din data de 12.07.2018, emisă în dosarul nr. 38/P/2016 al P.Î.C.C.J. – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, asupra bunului mobil, ponton”, se arată în încheierea Tribunalului Cluj.
Să primești mită un ponton nu e mită. ”fapta nu este prevăzută de legea penală”. Dacă erau bani, nu ponton, probabil era mită și se mai judeca cauza măcar până la prescrierea faptelor. Iar chestia cu ”foloase necuvenite” probabil că nu a fost menționată în rechizitoriu (deși face corp comun cu definiția penală a mitei), așa că judecătorii au judecat după materialul procurorilor, adică o capră a judecat o varză.
Procurorii DNA au atacat cu apel sentința primei instanțe iar în motivare au arătat că instanța ar fi constatat în mod nelegal că a intervenit prescripția răspunderii penale. Dar și apelul a fost respins miercuri de către Curtea de Apel ca fiind nefondat. Doar n-au să-și scoată magistrat la magistrat ochii!
În fond ce mită e asta: ”costul final al flotoarelor pentru ponton, plus livrarea, au fost calculate la 28.000 de lei sau după caz 10.000 de lei, bani care nu au fost achitați de nimeni. Pontonul există în prezent şi a fost descoperit de organele de anchetă.
Așa cămagistrații au scris în motivare:
”Conduita inculpatului nu constituie o faptă prevăzută de legea penală, nefiind legată de îndeplinirea corectă a îndatoririlor de serviciu”, a stabilit în schimb, în urmă cu câteva zile, instanța Tribunaluli Cluj, în sentința de achitare. ”Circumstanţele de loc, timp şi context sunt indicii serioase în sensul celor reţinute de parchet, însă nu pot constitui elemente unice pentru a stabili legătura cerută de norma de incriminare între acţiunea de primire a folosului şi cea de îndeplinire a îndatoririlor de serviciu a funcţionarului public aflat în control”.
Decizia e definitivă.