În urmă cu câțiva ani, deficitul de medici, asistente și infirmiere în spitalele din Cluj era de 1.000 – 1.400. Acum, s-a ajuns la „doar” 500. Care sunt cauzele lipsei de personal, ce spun managerii unităților sanitare și ce se poate face pentru rezolvarea situației.
De ani de zile, lipsa de cadre medicale persistă în sistemul sanitar, deci implicit și în spitalele din județul Cluj. Asistentele medicale sunt suprasolicitate, fac cu greu față volumului mare de muncă și de multe ori preferă să plece în străinătate unde primesc un salariu decent. Această lipsă de personal medical poate avea implicații serioase asupra calității actului medical, deci pacientul este cel care are de suferit.
Managerii spitalelor din Cluj spun că totul merge ca uns, când sunt întrebați cum se descurcă și dacă au suficienți medici, asistente și infirmiere. Nu au lipsă de personal, când au posturi libere le scot la concurs, cadrele medicale fac față activității – acest răspuns îl oferă la unison directorii unităților sanitare din Cluj.
Toți managerii vorbesc aceeași limbă
„Nu am lipsă de personal. Toate posturile pe care le am le completez prin concurs, de regulă. La mine nu sunt probleme”, spune Ioan Mureșan, directorul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca.
Alt manager, alt spital, situația este la fel de bună.
„Ne descurcăm cu personalul pe care îl avem. Nu avem deficit major de personal cu care să nu ne descurcăm. Ne descurcăm în continuare cu personalul existent. Se completează prin concurs dacă sunt posturi bugetate și acreditate”, precizează Vasile Mureșan, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello Cluj-Napoca.
Și spitalele mai mici și institutele nu ar avea nevoie de cadre medicale. Chiar și la unul dintre cele mai mari spitale din Cluj, totul ar fi perfect.
„În principiu nu avem probleme de personal, există o fluctuație normală, care vine și pleacă. Dar nu în sensul să avem criză de personal”, declară Mihai Mleșnițe, managerul Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie prof. dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca.
„Să nu îmi spună mie managerii că nu au deficit de personal”
Șefii spitalelor sunt contraziși ferm de reprezentanții asistentelor medicale și infirmierelor. Ștefan Roman, președintele sindicatului SANITAS Cluj explică de unde vine deficitul de personal și cum stă de fapt situația în realitate.
„Deficitul de personal provine în primul rând din migrarea masivă către alte țări, gata calificați, fără să investească bani în ei. De preferință vânează medici, asistente medicale, infirmiere, dar și alte categorii medicale. La un moment dat, a fost o migrare masivă de personal. În al doilea rând, deficitul s-a datorat și ieșirii pe cale naturală din sistem, adică prin pensionare sau deces.Așa că să nu îmi spună mie managerii că nu au deficit de personal, mai bine să fie cinstiți și să zică că mai au nevoie de o infirmieră, sau două asistente medicale etc. Dacă nu ceri și mergi pe minima rezistență atunci nu are cum să se rezolve”, afirmă Ștefan Roman.
Sunt situații când o asistentă lucrează pentru 3-4 colege
Până anul trecut, lipsa de personal era mult mai gravă decât acum. Între timp, au mai fost scoase posturi la concurs și într-o anumită măsură situația s-a remediat. Există totuși cazuri când o asistentă lucrează pentru două-trei asistente, pentru o anumită perioadă de timp. Din astfel de situații se ajunge la suprasolicitarea cadrelor medicale.
“La ora actuală, nu este chiar așa de grav cum a fost cu doi-trei ani în urmă. Exista deficit de personal la nivelul județului Cluj, în toate spitalele cifra era undeva la 1.000 de persoane. La nivel național, deficitul de personal, recunoscut de Ministerul Sănătății, anul trecut, era undeva în jur de 45.000 în tot sistemul sanitar românesc. Începând de anul trecut, într-o oarecare măsură situația s-a mai îmbunătățit, în sensul că fiind scoase posturile la concurs, au fost ocupate o parte din ele. Pe de altă parte, după semnalele pe care le am, dar pe care încă nu le-am contabilizat, există posturi care sunt vacante sau pe anumite secții și o asistentă medicală de exemplu lucrează în locul a două sau trei asistente medicale pe o anumită perioadă. Cu mare exactitate nu aș putea să vă spun care e cifra corectă la ora actuală pe tot sistemul sanitar din Cluj, dar luând așa groso-modo, deficitul de personal se situează undeva în jur de 500, s-a înjumătățit într-o oarecare măsură”, spune Ștefan Roman.
Ce spune legea
Fiecare spital trebuie să angajeze personal în funcție de prevederile legale și nu în funcție de nevoi.
„Situația stă în felul următor: este un normativ de personal care este în vigoare și care este emis printr-un ordin al Ministrului Sănătății din 2006, care spune de exemplu câți medici, asistente medicale și infirmiere trebuie să fie pe număr de paturi. De exemplu un medic la 5 – 15 paturi existente, o asistentă medicală la 8 – 12 paturi. Pe terapie intensivă numărul de paturi care îi revine unui medic sau asistente este mai mic”, declară președintele sindicatului SANITAS Cluj.
Trei situații care se bat cap în cap
Managerii de spital pot angaja atâția oameni cât le permite ordonatorul de credite. Dacă acesta nu aprobă, atunci nu se pto face angajări.
„Fiecare spital în fiecare an trebuie sa își facă statul de funcții. Ce înseamnă mai exact aceasta? Statul de funcții înseamnă că enumeri și soliciți câți medici ai nevoie după normativul de personal. Aceasta include asistente medicale, infirmiere, deci tot personalul, inclusiv economiști, tehnic – administrativ. Aprobarea acestui stat de funcții se face de către ordonatorul principal de credite. Aprobarea se face de către ordonatorul principal de credite. În cazul unor spitale (Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, Institutul Oncologic, Institutul Inimii, Institutul de Gastroenterologie, Institutul de Urologie și Transplatul Renal), ordonatorul principal de credite este Ministerul Sănătății. În cazul altor spitale, ordonatorul principal de credite este Consiliul Local (Spitalul Municipal Clujana este singurul în subordinea Consiliului Local și Primăriei). Restul spitalelor din Cluj sunt în subordinea Consiliului Județean (Spitalul de Copii, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecțioase). Acest ordonator de credite aprobă statul de funcții pentru spitalele pe care le deține. De regulă, este un anumit număr de personal de care ai nevoie. De exemplu, spitalul are nevoie de 100 de oameni, dar ordonatorul de credite aprobă 95, iar situația faptică, reală, la fața locului este de 90. Sunt trei numere diferite care nu bat una cu alta. În mod normal trebuie să ne raportăm la normativul personal existent, valabil, aplicabil. Așa că, chiar dacă ar avea statul de funcții, ar avea și faptic 95 de persoane, tot sub normativ sunt”, conchide Ștefan Roman.