Liderii PSD vor pune în discuție cazul Predoiu la ședința coaliției convocată pentru miercuri. Pe agenda coaliției se afla inițial doar problema proiectelor derulate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), însă PSD intenționează să-i ceară explicații premierului și ministrului justiției în legătură cu declarațiile făcute de Cătălin Predoiu despre ”achitarea” soțului fostei șefe DIICOT, Dan Hosu, urmate de o întâlnire, a doua zi după aceste declarații, cu una dintre judecătoarele din completul care judecă acest dosar.
- ”Pesediștii sunt consternați și spun că dacă era ministrul justiției de la PSD nu doar că era presat să demisioneze, dar era și încolonat la DNA”, a declarat un parlamentar PSD pentru G4Media.
- Prin urmare, G4Media.ro a transmis întrebări și liderilor PNL și UDMR, pe tema menținerii ministrului justiției în Guvern, însă până la ora publicării articolului nu s-a primit nici un răspuns. Posibil ca cei din PNL să considere că deteriorarea imaginii partidului nu mai contează – vor fi bine şi ca a cincia roată la căruţa PSD.
Asociația de procurori Inițiativa pentru Justiție (AIJ) i-a cerut, marți, demisia ministrului Justiției, Cătălin Predoiu (PNL), după ce acesta a vorbit despre achitarea definitivă a lui Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT Giorgiana Hosu, fără să existe o sentință în acest sens. Declarația lui Predoiu a avut loc la Europa FM în 18 ianuarie, iar termenul pentru o eventuală sentință definitivă este stabilit în 7 februarie.
”Graba cu care a corectat jurnalistul arată că ministrul are un interes aparte în legătură cu respectiva cauza penală”, au transmis procurorii.
AIJ, condusă de procurorul militar Bogdan Pîrlog, susține că rămânerea în funcția de ministru al Justiției a lui Cătălin Predoiu reprezintă ”o vulnerabilitate serioasă în ceea ce privește tocmai justiția”.
Aceștia mai spun că ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a procurorilor de rang înalt, pentru mandate de 3 ani, iar faptul că un rol determinant i-ar reveni lui Predoiu, ”care discută soluții în dosare penale în curs de judecată”, este de natură să producă efecte negative pe termen lung, mai arată procurorii.
Una dintre judecătoarele din dosarul Hosu, Claudia Jderu, de la Curtea de Apel Bucuresti, a fost chemată la Ministerul Justiției pe data de 19 ianuarie și s-a întâlnit cu ministrul Cătălin Predoiu, motivația oficială fiind o discuție despre prezența magistratului de la Curtea de Apel București pe lista de propuneri aprobată de Guvern pentru postul de judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Controversa din dosarul Dan Hosu a început pe 18 ianuarie 2023, atunci când, într-un interviu, ministrul Predoiu, întrebat dacă este mulțumit de activitatea șefilor parchetelor, inclusiv a Giorgianei Hosu, care a demisionat după ce soțul său a fost condamnat, a răspuns:
„Și ulterior achitat. Am putea spune că doamna și-a dat demisia, cu adevărat de onoare, pentru o ipoteză care nu s-a realizat în final”. De fapt, judecata e în faza de apel, următorul termen fiind programat pe 7 februarie 2023.
A doua zi, confruntat cu întrebarea cum de știe o decizie a unei instanțe înainte de a fi anunțată, ceea ce ar reprezenta un caz grav de imixtiune în interiorul puterii judecătorești, Predoiu a oferit un răspuns care a adâncit și mai mult suspiciunile:
”Eroarea comisă a fost fără intenție, de bună credință am crezut în adevărul celor afirmate, dar, regretabil, nu am verificat în prealabil informația pe care o aveam din surse neoficiale.”
Referitor la schimbările din completul care îl judecă pe Hosu, un magistrat declara, pe 20 ianuarie, pentru G4Media.ro, sub anonimat, că ”Este cunoscută practica de la Curtea de Apel București ca judecatorii instransigenți de la secțiile penale să fie promovați sau trimiși în alte părți. Unii au fost detașați la CSM, altora li s-au oferit alte alternative. În felul acesta s-au tergiversat dosare, s-au pierdut probe, s-au pierdut termene și timpi importanți. Aparent, independența este respectată, însă mâini discrete și centre de reflecție bine ascunse reușesc, în spatele ușilor închise, să rezolve situații ce pot dăuna unora sau altora.”
Este de așteptat ca o eventuală achitare a lui Dan Hosu să îi aducă lui Predoiu o reabilitare în planul imaginii. Reamintim că, la începutul lui 2020, în ciuda criticilor presei, societății civile și Secției de Procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, Predoiu a propus-o pe Giorgiana Hosu la șefia DIICOT, propunerea fiind acceptată de președintele Klaus Iohannis. Una dintre criticile la adresa nominalizării, privită ca o vulnerabilitate de imagine, se referea la trimiterea în judecată, de către DNA, a soțului Giorgianei Hosu, acuzat de săvârșirea a patru infracțiuni printre care dare de mită și trafic de influență.
După nouă luni, în septembrie 2020, Dan Hosu a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani de închisoare, cu suspendare, Giorgiana Hosu demisionând în ziua pronunțării. În prezent, dosarul se află în apel pe masa unui complet format din Claudia Jderu și Sabina Adomniței.
Din păcate pentru ministrul Predoiu şi pentru imaginea Justiţiei din România în general, există coincidențe suspecte în traseul profesional al celor două judecătoare
Adomniței a avansat rapid de la Judecătoria Iași la funcția de șefă a Secției Penale de la Curtea de Apel București (în funcția din urmă fiind numită tot pe 19 ianuarie 2023). Ea a intrat în dosarul Hosu în martie 2022 după ce Ministerul Justiției condus de Predoiu a numit-o pe Ruxandra Grecu, una dintre cele două judecătoare care a judecat primele termene ale dosarului Dan Hosu în apel, ca magistrat de legătură al României pentru Spania.
În ceea ce o privește pe Claudia Jderu, nominalizarea acesteia la CEDO a depins de Ministerul Justiției, aceasta fiind instituția care s-a ocupat de organizarea procesului care a dus, în final, la stabilirea candidaturilor.