Publicația europeană Politico a analizat numele vehiculate pentru șefia NATO după expirarea mandatului actualului secretar general Jens Stoltenberg în septembrie 2023 și, bazându-se pe surse din cancelariile occidentale, a concluzionat că cele mai mari șanse le are tot norvegianul pentru un nou mandat. Numele lui Klaus Iohannis face parte din categoria potențialilor candidați cu cele mai mici șanse.
- Cursa pentru șefia NATO. Politico: Iohannis e cotat cu șanse mici, Stoltenberg ar putea avea un nou mandat
- ”În contextul în care războiul face ravagii în Europa, a început cursa pentru găsirea viitorului șef al NATO. Sentimentul general, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, este că este timpul pentru aer proaspăt. Dar aliații ar putea sfârși prin a juca în siguranță până la urmă și a rămâne cu Stoltenberg”, scrie Politico.
Un diplomat european de rang înalt a rezumat zvonurile în jurul numelor în trei niveluri, clasificate în funcție de intensitatea discuțiilor.
Primul nivel – o prelungire a mandatului lui Stoltenberg, care este cea mai menționată opțiune.
Al doilea nivel de candidați cu șanse mari îi include premierul olandez Mark Rutte, premierul estonian Kaja Kallas și secretarul britanic al apărării Ben Wallace.
Un al treilea grup cuprinde nume mai puțin frecvent menționate, fiind format din premierul lituanian Ingrida Šimonytė, președintele Slovaciei, Zuzana Čaputová, ori președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen din Germania. Întrucât toți secretarii generali ai NATO au fost până acum bărbați, există presiuni în rândurile acestora pentru a numi o femeie.
Unii aliați au făcut presiuni pentru mai multă diversitate regională. Stoltenberg, care ocupă această funcție din 2014, este un fost prim-ministru norvegian. Cei mai recenți predecesori ai săi au fost danezi, olandezi și britanici.
Mandatul actualului secretar general a fost prelungit rapid în martie anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina. Mulți oficiali cred acum că o altă prelungire pentru Stoltenberg, chiar dacă scurtă, este o posibilitate serioasă. „Stoltenberg vrea să rămână”, a declarat diplomatul NATO de rang înalt.
Dar acordarea unei prelungiri scurte a mandatului lui Stoltenberg ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să intre în coliziune cu propria competiție pentru posturile de conducere ale UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidențiale din SUA – un rezultat pe care unii aliați ar prefera să îl evite.
Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să ofere detalii despre viitoarele aspirații ale lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre acest subiect, actualul secretar general a declarat pentru BBC: „Acum mă concentrez pe responsabilitățile mele. Nu fac speculații”, a adăugat el, „despre ce se va întâmpla după mandatul meu”.
Unii văd candidații din Europa de Est ca fiind deosebit de potriviți. Slovaca Čaputová, din Slovacia, bifează ambele căsuțe ca o candidată din est, deși numele ei este menționat mai rar în cercurile alianței. Un purtător de cuvânt al lui Čaputová a declarat că aceasta este concentrată pe slujba sa actuală, dar a precizat că posibilitatea ca o slovacă să fie vehiculată pentru postul din NATO este „o reflectare puternică a deciziilor noastre externe și de securitate”.
O altă figură posibil în cursă este Klaus Iohannis. Dar, potrivit Politico, el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine și opoziție din partea celor care ar prefera un candidat de sex feminin.
Președintele Klaus Iohannis nu a exclus public posibilitatea de a ajunge șef NATO. Întrebat pe data de 5 iulie 2022 de reporterul digi24.ro, la o conferința de presă de la Palatul Cotroceni, dacă ar accepta să fie viitorul secretar general al NATO după expirarea mandatului lui Jens Stoltenberg, președintele Klaus Iohannis a răspuns: „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.
Cu toate acestea, unele capitale occidentale nu ar susține astfel de candidați în acest moment, considerând că estul alianței – și în special statele baltice – este prea războinic atunci când războiul face ravagii alături.
Însăși Kallas din Estonia a minimalizat așteptările, declarând presei locale în noiembrie că „probabilitatea ca o astfel de ofertă să fie făcută” este „extrem de scăzută”.
Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este încă un secretar general din Olanda. Politicienii olandezi au fost în mod tradițional o alegere populară pentru acest rol, deținând anterior postul timp de trei mandate care au acoperit 21 de ani în ultimele șase decenii.
Olandezii sunt văzuți ca fiind serioși în materie de apărare, dar nu la fel de aprigi ca cei din țările baltice – iar numele actualului prim-ministru Rutte, al viceprim-ministrului și ministrului de finanțe Sigrid Kaag și al ministrului apărării Kajsa Ollongren circulă ca posibili candidați.
Întrebat despre aceste speculații, Rutte a declarat că vrea „să părăsească complet politica și să facă ceva complet diferit”. Cei doi miniștri olandezi nu și-au exprimat interesul pentru acest post.
Președinta Comisiei, von der Leyen, fost ministru german al apărării, este o candidată care ar putea obține sprijin din partea capitalelor occidentale nervoase în legătură cu perspectiva unui lider din flancul estic, dar nu este clar dacă este interesată de acest rol. „Nu comentăm niciodată astfel de speculații”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.
Printre alte politicieni de sex feminin vehiculate se numără vicepremierul canadian Chrystia Freeland, foarte respectată, și ministrul de externe Mélanie Joly. Cu toate acestea, potrivit oficialilor, în condițiile în care alianța se concentrează pe consolidarea apărării, cheltuielile reduse ale Ottawa în domeniul apărării și statutul de țară non-europeană înseamnă că este puțin probabil ca o canadiancă să obțină această funcție.
