Cum arata Zona Metropolitana a Clujului si unde este ideal sa locuiesti in suburbiile orasului agitat? O doctoranda a Universitatii Babes-Bolyai a raspuns la aceste intrebari intr-o lucrare stiintifica, care demonstreaza ca in localitatile imediat apropiate de Cluj-Napoca – cum este Floresti, Baciu, Jucu, Apaida si Gilau – este cel mai avantajos sa fugi de agitatia unui oras cosmopolit.
Danel Erika a realizat o cercetare privind “Procesul suburbanizarii functiilor economice in Zona Metropolitana Cluj-Napoca”. Motivatia lucrarii este simpla: odata cu delimitarea Zonei Metropolitane Cluj de catre autoritatile judetene, se impune si un studiu care sa arate migratia populatiei din Cluj-Napoca catre cele 17 comune care fac parte din aceasta zona. Mai exact, procesul de suburbanizare a functiilor economice, care s-ar putea traduce simplu: unde este cel mai avantajos sa locuiesti in suburbiile Clujului?
Daca in tarile vestice procesul suburbanizarii este obiect vechi de studiu, in tara noastra lucrurile abia incep sa se miste in acest domeniu, mai ales ca termenul de “suburbie” este cunoscut la noi in tara abia dupa Revolutie.
Doctoranda Facultatii de Geografie a Universitatii Babes-Bolyai a realizat prima lucrare pe aceasta tema, aplicata pe Zona Metropolitana Cluj-Napoca.
„In perioada comunista, industrializarea si urbanizarea intensiva erau procesele caracteristice care au determinat structura si forma oraselor. Prabusirea sistemului politic de dupa 1989 a cauzat schimbari radicale în evolutia sistemului urban. În scurt timp, s-au petrecut schimbari socio-economice radicale, astfel dezvoltarea orasului a fost definita prin procese ca: democratizare politica, globalizare economica, privatizarea intreprinderilor si a pietei, integrare europeana, dezindustrializare, schimbarea structurala a in dustriei, si totodata scaderea radicala a fortei de munca. Cluj-Napoca face parte dintre orasele care au reusit sa se restructureze relativ usor din punct de vedere economic”, se arata in cercetare.
Zona Metropolitana Cluj-Napoca este compusa din oras si alte 17 comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Caianu, Chinteni,Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floresti, Garbau, Gilau, Jucu, Petrestii de Jos, Tureni si Vultureni. La sfarsitul anului 2009, comuna Feleacu s-a retras din asociatie, intrand in schimb comuna Sanpaul. Cele 17 comune se intind pe o suprafata de 30 de kilometri imprejurul municipiului Cluj-Napoca si includ mai bine de jumatate din populatia judetului.
Ca si elemente de diferentiere, doctoranda UBB a luat in calcul mai multe parti: infrastructura de transport, nivelul adecvat al infrastructurii, situaia financiara a populatiei acestor comune, activitatea antreprenoriala etc.
Din punct de vedere economic, Someseni si Apahida sunt cele mai dezvoltate pe partea de (legumicultura, comertul si turismul merg bine in Gilau si Floresti, in Chinteni si Vultureni este dezvoltata agricultura, iar balneoturismul si turismul se diferentiaza in Tureni si Cojocna.
Cei mai multi salariati ii regasim, dupa Cluj-Napoca, in Jucu. E drept, studiile sunt valabile pentru 2009, inainte de inchiderea fabricii Nokia din comuna. Daca in Cluj si Jucu numarul salariatilor era de 42-50%, la polul opus se situeaza Comunele Ciurila, Petrestii de Jos, Tureni, Aiton, Cojocna, Caianu, Gârbau, Sânpaul si Vultureni), unde numarul salariatilor nu depasea 5% in 2009.
Fara doar si poate, infrastructura este un factor determinant al suburbanizarii, arata Danel Erika in cercetarea sa.
“Lungimea drumului pe parcursul Zonei Metropolitane Cluj-Napoca este de 41,5 km. Dezvoltarea ulterioara a zonei va fi afectata si de proiectul autostrazii Transilvania, care va trece prin parte sudica. Lungimea autostrazii în Zona Metropolitana Cluj-Napoca este de 33 km. Lungimea totala a drumurilor judetene în Zona Metropolitana este de 380,207 km, iar lungimea totala a drumurilor comunale însumeaza 239,403 km”, se arata in lucrarea de diploma. La acestea se adauga infrastructura feroviara sic ea aeriana. Din acest punct de vedere, accesibilitatea cea mai mare se evidentiaza pentru comunele Baciu si Apahida, iar accesibilitate medie poate fi observata in cazul comunelor Floresti, Gilau, Gârbau, Jucu, Bontida, Cojocna si Feleacu. “Comuna Gilau prezinta valori mai evidentiate din cauza autostrazii Transilvania. Valori scazute pot fi observate în cazul comunelor Sânpaul, Vultureni, Chinteni, Borsa, Ciurila, Tureni, Petrestii de Jos, Aiton si Caianu. În acest caz, comuna Aiton prezinta cele mai scazute valori de accesibilitate deoarece detine numai drumuri comunale. De asemenea, trebuie mentionat ca pozitia comunei Petrestii de Jos si Ciurila poate dezvolta odata cu finalizarea autostrazii Transilvania”, se mai arata in cercetarea stiintifica.
Daca vrei sa te muti din orasul agitat in suburbie, trebuie sa iei in calcul si reteaua de salubrizare, care este dezvoltata doar in comunele imediat apropiate municipiului Cluj-Napoca. Totusi, o exceptie este comuna Cojocna care, desi este periferica, dispune de o retea de salubrizare. La fel se intampla si in cazul retelei de gaze si de apa.
Floresti, de la 300 la 4.000 de locuinte intr-un an
Daca iti cauti o casa de locuit, cele mai mari sanse le ai in comuna Floresti. De departe, aici s-a construit cel mai mult in ultimii ani: intre anii 2007-2008 Florestiul trecea de la 340 la 4.180 de locuinte!
„În concluzie, putem afirma ca Zona Metropolitana Cluj-Napoca dispune de resurse geodemografice si economice importante. În ansamblu Zona Metropolitana este foarte dezvoltata, unele dintre comunele componente fiind cele mai dezvoltate la nivel national. Dezvoltarea economica a comunelor este determinata în mare masura de infrastructura, în special de infrastructura rutiera. Cu acest fapt poate fi explicata dezvoltarea rapida si accentuata a comunelor Floresti, Gilau, Baciu. Apahida si Jucu. Infrastructura feroviara ajuta mai degraba în mobilitatea populatiei, nu prezinta un factor de atragere al întreprinderilor si firmelor”, se concluzioneaza in lucrarea de doctorat.
Cercetarea stiintifica a fost realizata sub indrumarea prof. dr. Benedek Jozsef, prodecan al Facultatii de Geografie din cadrul UBB Cluj.