Clujul va dezafecta rampa temporară de deșeuri municipale, din vecinătatea depozitului vechi Pata Rât. La conferința de lansare a proiectului european a participat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna.
Primarul Emil Boc a anunțat lansarea, la Cluj-Napoca, a proiectului european „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată”(RTD-CCP) implementat prin programul ”Mediu, adaptare la schimbările climatice și ecosisteme” (RO-Mediu) – Apelul 2 – ”Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare”.
”Dezafectarea acestei rampe are mai multe dimensiuni și privește diminuarea poluării, dar și eliminarea deșeurilor de la rampa temporară de la Pata Rât. Astfel, vom avea la Cluj un mediu mai curat”, a declarat primarul Clujului, Emil Boc.
Peste 10,4 milioane de lei, respectiv 85% din sumă provine din fonduri norvegiene, iar peste 1,8 milioane de lei reprezintă finanțarea de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Obiectivul specific ale proiectului reprezintă reducerea contaminării cu substanțe periculoase în depozitul municipal temporar din Cluj-Napoca, situat pe str. Platanilor F.N., prin implementarea unei soluții inovatoare și prietenoasă cu mediul care să contribuie la finalul implementării proiectului la reducerea cantității de deșeuri de pe platformă.
Rezultatele principale ale proiectului vor consta în beneficii concrete de mediu, cum ar fi reducerea contaminării cu substanțe periculoase, introducerea deșeurilor tratate în economia circulară, dezafectarea depozitului temporar de deșeuri municipale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea poluării solului și a apelor de suprafață, precum și o importantă economie a costurilor de relocare a deșeurilor.
Primarul Emil Boc a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu ministrul mediului Tánczos Barna pentru lansarea proiectului, eveniment care a avut loc la Cluj în 21 martie, că una dintre componentele proiectului vizează identificare unor tehnologii pentru valorificare/neutralizarea deșeurilor care vor servi ca model la nivel național pentru a fi implementate și de alte autorități.
Despre proiect, ministrul Tánczos Barna a spus că pornește cu mici întârzieri și că, până în 2024, prin intermediul activităților programte (vizite de lucru, studii împreună cu speciliști norvegieni și cercetători UBB) se vor nominaliza soluțiile pentru valorificarea și neutralizarea unei părți importante din depozitul de gunoi creat la Pata Rât, mai ales că cantiatea de deșeuri de aici este una impresionantă, peste 200.000 de tone. Din 2024, a mai spus ministrul Mediului, va mai fi nevoie de câțiva ani pentru punerea acestora în practică de către autorități.
Întrebat de Actualdecluj.ro dacă i se pare realist termenul asumat de autoritățile din Cluj pentru ca Pata Rât să dispară până în 2030 (atât gunoiul, cât și cei peste 2000 de romi care trâiesc acolo în condiții precare), a evitat să dea un răspuns direct. A declarat doar că pe partea de mediu se poate pronunța, parte despre care a spus, după cum am precizat, că va mai fi nevoie de câțiva ani pentru ca depozitul de gunoi din Pata Rât să dispară.
Despre partea socială, viceprimarul UDMR, Olah Emese, a arătat că Primăria a demarat împreună cu asociația Zona Metropolitană mai multe programe pentru a reloca și integra pe piața municii romii din Pata Rât, înspre comune din proximitatea municipiului.
Mai mult, primarul Emil Boc, a adăugat că intenționează să propună modificarea legislației în așa fel încât acordarea ajutorului social să fie condiționat de obligativitatea persoanelor care îl primesc să își trimită copiii la școală – cunoscut fiind că romii din Pata Rât sunt o categorie mare de beneficiari de ajutoare sociale în Cluj. Primarul a mai amintit de celălalt program al Primăriei prin care se subvenționează plata chiriei, program de care beneficiară peste 100 de persoane. El nu a precizat câte din acestea provin din comunitățile din Pata Rât.
Anul trecut, când consilierii locali din Cluj-Napoca au dat undă verde proiectului ”Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” (RTD-CCP), primarul Emil Boc a spus că rampa temporară funcționează sub două condiționări clare în autorizația de mediu, o capacitate maximă care nu poate fi depășită și readucerea terenului la starea inițială, odată sistată depozitarea. De aceea, municipalitatea este obligată să aloce fonduri anual pentru a susține Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) să poată muta deșeurile în alte județe, tocmai pentru ca rampa să nu ajungă la capacitate maximă.
”Astăzi, pe autorizația de mediu, când este deschis CMID-ul oficial, cu toate valențele lui, noi nu mai putem să depunem nici un milimetru de gunoi la rampa temporară. Avem obligația ca într-un interval de doi ani, să transferăm tot ce este acolo în CMID. Dacă acest lucru s-ar face, având în vedere cantitățile mari de gunoaie, s-ar umple mult mai repede decât este estimat prima celulă din CMID care este creată pentru tot județul, nu doar pentru municipiu. Pentru a evita umplerea primei celule de la CMID, trebuie găsite soluții alternative astfel încât ceea ce există acolo să fie eliminat conform procedurilor legale de mediu și prin tehnologie avansată, într-un timp rezonabil, fără a afecta noul CMID. De aceea, acest proiect oferă o soluție de finanțare pentru a găsi o soluție inovativă, oricare va fi avizată de mediu, astfel încât să nu umplem nou celulă de la CMID cu vechile deșeuri din rampa temporară”, declara anul trecut Emil Boc.
