Grupul sau complexul B cuprinde 12 vitamine hidrosolubile: B1, B2, B4 (colina), B6, B12, B15, biotina, acidul folic, vitamina PP, acidul paraminobenzoic si acidul pantotenic.
Vitamina B1 (aneurina, tiamina). Se gaseste in toate speciile de fructe, dar mai ales in alune, castane, nuci, prune, piersici, mere, citrice, struguri. Este necesara omului in cantitate de 1-2 mg pe zi. Stimuleaza transformarea glucidelor in lipide si a acidului piruvic si alfa-cetoglutaric in aminoacizi. Vitamina B1 este necesara pentru functionarea normala a sistemului nervos, a aparatului cardiovascular si a unor glande endocrine. Combate insomnia si iritabilitatea. Are rol in apararea antiinfectioasa a organismului. Cresterea ponderii glucidelor in dieta mareste necesarul de vitamina B1. Ea este sintetizata si de microorganismele din intestin. Se distruge usor la caldura. Insuficienta vitaminei B1 are ca efecte: perturbarea metabolismului glucidic, tulburari cardiovasculare.
Vitamina B2 (riboflavina, lactoflavina) se gaseste in toate fructele si legumele. In alimente, ea se gaseste in stare libera sau combinata cu fosforul. Vitamina B2 intervine in procesul de crestere, de mentinere a integritatii epiteliilor, in absorbtia lipidelor si protejeaza tesuturile hepatice contra substantelor toxice. Totodata, ea participa la procesele de oxidare din organism, are rol esential in formarea tesuturilor, in sinteza hemoglobinei si previne sensibilizarea ochilor la lumina. Ia parte la metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor si a fierului. Necesarul zilnic de vitamina B2 este de 1,6-2,5 mg pentru barbati si de 1,2-2,0 mg pentru femei. Insuficienta ei se manifesta prin: ragade la colturile gurii, leziuni ale buzelor si aripilor nasului, coloratia limbii in rosu-intens, tulburari vizuale, oboseala, dureri musculare sub forma de crampe, greutate la urinare, derajamente gastrointestinale, oprirea laptelui la femeia care alapteaza. Este rezistenta la caldura, dar sensibila la actiunea substantelor alcaline si foarte sensibila la lumina.
Vitamina B4 (colina) este o baza azotata foarte raspandita in stare libera sau combinata. Prezenta ei este indispensabila dezvoltarii normale a organismului animal si procesului de lactatie. Previne incarcarea grasa a ficatului.
Vitamina B6 (piridoxina, adermina). In organism, piridoxina se afla sub forma de piridoxalfosfat. Ea este un diuretic natural (previne retinerea apei in organism, mai ales in timpul sarcinii), are rol in formarea hematiilor, leucocitelor, limfocitelor si trombocitelor (hematopoeza), participa la buna functionare a ficatului, pielii si sistemului nervos. Se foloseste in tratamentele de scadere dirijata a colesterolului in sange si franare a aterosclerozei. Vitamina B6 se gaseste in capsune, agrise, mure, prune, mere, pere, coacaze, affine, cirese, catina alba, struguri, avocado s.a. Un om are nevoie de 1-2 mg vitamina B6 pe zi. Este rezistenta la caldura, dar se distruge la lumina.
Vitamina B12 nu este sintetizata de plante, ea gasindu-se numai in produsele de origine animala.
Vitamina B15 are rolul important de eliminare a fenomenelor de hipoxie (insuficienta de oxigen) la nivelul tesuturilor musculare (cel cardiac in mod deosebit). De aceea, vitamina B15 se utilizeaza in cazuri de astm, anghina pectorala, insuficienta coronariana si boli de inima reumatismale. Are si effect de detoxifiere, in cazul intoxicatiilor cu alcool, narcotice si barbiturice. Necesarul zilnic de vitamina B15 al unui adult este de 2 mg.
Vitamina B8 (biotina, denumita si vitamina H) este indispensabila pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismului uman. Sursele cele mai bogate de biotina sunt ficatul, galbenusul de ou, drojdia de bere si orzul nedecorticat. Biotina este prezenta in zmeura, mere, prune, citrice s.a Necesarul zilnic pentru om este de 100-300 mg.
Vitamina B9 (acidul folic) se gaseste in alune, visine, portocale, mango, fragi, avocado s.a. Participa la sinteza acizilor nucleici, are rol in cresterea si reproducerea celulara si contribuie la formarea acidului clorhidric in stomac, iar prin aceasta, la stimularea apetitului. Este indicat in anemii, in anumite tulburari digestive si in convalescente. Carenta acidului folic la gravida poate produce malformatii copilului. Participa la degradarea si utilizarea proteinelor, alaturi de vitamina C si B12. Acidul folic este sintetizat de microflora intestinala in cantitati mari. Un om adult are nevoie de 400±100 mg de acid folic pe zi.
Vitamina PP (niacina sau nicotinamida) este necesara in respiratia celulelor vii, are effect vasodilatator si este active in metabolismul glucidelor si proteinelor. Absenta ei din alimentatie produce pelagra. Poate fi substituita prin triptofan (acid aminat esential). Se gaseste in mai toate fructele, cu deosebire in alune, castanet, caise, cirese, capsune, piersici, mere, prune, affine, citrice. Necesitati zilnice: 18-26 mg pentru barbati; 13 mg pentru femei si 9-16 mg pentru copii. Niancina este stabila in timpul pastrarii, dar pierde 15-20 % din valoare prin fierbere si prajire.
Acidul pantotenic are rol vital in metabolismul celular, deoarece participa la eliberarea de energie, prin degradarea glucidelor, lipidelor si proteinelor si la utilizarea altor vitamine (B2). Se gaseste in alune, coacaze, capsune, caise, prune, zmeura, cirese, citrice… Este considerat indispensabil la formarea anticorpilor, in lupta organismului contra diversilor agenti patogeni declansatori de infectii. El asigura integritatea tegumentelor, intervine in formarea acizilor grasi, a colesterolului, vitaminei D, hormonilor sexuali etc. Insuficienta lui in organism accentueaza simptomele artritei. Un om are nevoie de 10-20 mg acid pantotenic pe zi. Aceasta vitamina este sintetizata de microflora intestinala; circa 33 % din acidul pantotenic din alimente se pierde prin fierbere sau prajire.