Pe coperta revistei Time, din 26 martie 1984, a aparut fotografia unei farfurii, pe care se gaseau doua oua la capac si o bucata de bacon, sub titlul “Colesterolul – Urmeaza vesti proaste…”. La pagina 56, articolul din revista intitulat “Atentie la oua si unt”, incepea cu subtitlul “Colesterolul s-a dovedit ucigator si s-ar putea ca dieta noastra sa nu mai fie niciodata aceeasi.” Din 1984 s-au schimbat multe in privinta colesterolului…
Ce este de fapt?
Colesterolul, o substanta galbuie, cu aspect ceros, strans legat de grasimi, se obtine numai consumand produse de origine animala. Este o componenta normala a tuturor celulelor organismului si se gaseste din abundenta in special in creier si sistemul nervos, fiind de asemenea prezent, in cantitati mari, in ficat si glandele suprarenale.
Organismul produce zilinic circa 1000 mg de colesterol, in timp ce dieta zilnica a unui om obisnuit furnizeaza inca 500-900 mg, ceea ce reprezinta de 2 sau 3 ori mai mult decat ar trebui consumat. Cantitatea de colesterol furnizata zilnic de hrana nu ar trebui sa depaseasca maxim 300 mg. Chiar daca alimentele consumate nu ar contine colesterol, ficatul si, intr-o masura mai redusa toate celulele, ar produce suficient colesterol pentru a asigura functionarea normala a organismului.
Este bine cunoscut rolul jucat de colesterol in formarea placilor ceroase pe peretii arterelor. In momentul in care aceste depuneri ajung suficient de mari pentru a stanjeni serios circulatia sangelui necesar structurilor vitale, ca de exemplu inima si creierul, consecintele sunt infarctul sau atacul vascular cerebral. Daca depunerile de colesterol obstructioneaza arterele care transporta sangele spre intestine, pot aparea dureri abdominale severe.
In general, functiile importante, de fapt indispensabile, ale colesterolului sunt mult mai putin cunoscute. In buna parte, colesterolul din organism este utilizat pentru a ajuta la formarea sarurilor biliare, a vitaminei D, a unor hormoni ai suprarenalelor si a unor hormoni sexuali. Colesterolul joaca un rol esential si in formarea tuturor membranelor celulare.
Alimente in care se gaseste
Prezent numai in produsele de origine animala, cantitativ colesterolul variaza in functie de tupul de alimente consumat. Iata catev alimente de baza in care el se gaseste: lapte, branza de vaci, untura, smantana, inghetata, unt, stridii, somon,scoici, ton, carne de pui si curcan, carne de porc sau de vita, homar, carne de vitel sau miel, crabi, creveti, inima de vita, oua, ficat (de vita, vitel, porc sau miel), rinichi, creier etc.
HDL si LDL
Colesterolul fiind insolubil in apa, este necesar sa se lege de o proteina pentru a fi transportat in sange. Aceasta combinatie de colesterol legat de o proteina poarta numele de lipoproteina. Unele lipoproteine contin o cantitate mare de proteina si se numesc lipoproteine cu densitate mare (HDL), iar altele, care sunt bogate in colesterol, poarta numele de lipoproteine cu densitate mica (LDL).
Exista si alte grupe de lipoproteine, dar cea mai mare parte din colesterolul din sange se prezinta sub una dintre aceste doua forme. De fapt, aproximativ 25 % din colesterolul din sange este reprezentat de HDL. Persoanele cu un nivel ridicat de HDL sunt mai expuse riscului de a face boli artero-coronariene decat cele cu un nivel mare de LDL. De aceea, este foarte important nu numai sa se determine cantitatea totala de colesterol din sange ci si nivelul de HDL, si respectiv LDL.
Persoanele cu un nivel normal sau mic al colesterolului total in sange pot fi, totusi, expuse unui risc crescut de a dezvolta o boala cardiovasculara in cazul in care au un nivel scazut de HDL. Pentru a creste nivelul de HDL, se recomanda renuntarea la fumat, activitatea fizica regulata si mentinerea unei greutati normale.
Vital, dar periculos
Colesterolul este o substanta vitala pentru organismul uman, dar periculoasa atunci cand este in cantitate prea mare, in urma unei alimentatii bogate. Bolile cardiace sunt direct legate de nivelul colesterolului din sange. Micsorarea nivelului colesterolului reduce semnificativ incidenta atacurilor cardiace soldate cu decese. Riscul unei boli cardiace este redus direct proportional cu scaderea ponderii colesterolului si grasimilor din dieta.
Exista si alti factori care se pare ca au o influenta asupra nivelului colesterolului in sange. Primul este cantitatea de fibre consumata care tinde sa scada nivelul colesterolului, iar cel de-al doilea consumul de cafea, care influenteaza in sens opus. S-a dovedit de mult ca o dieta bogata in grasimi este asociata cu posibile afectiuni grave cum sunt bolilele coronariene, ateroscleroza generalizata, cancerul de colon, prostata si san, si obezitatea – care conduce la atacuri cerebrale, hipertensiune, boli cardiace, diabet si insuficienta renala.
Echilibru in consumul de grasimi
Pentru a supravietui, organismul are nevoie absoluta de o anumita cantitate de grasime, dar este foarte important sa se consume cantitatile si tipurile adecvate din ea. In privinta utilizarii grasimilor exista cateva reguli clare in dietoterapia moderna:
1.Reduceti consumul total de grasimi. Toate grasimile, saturate sau nesaturate, contin acelasi numar de calorii, 9 per gram, ceea ce reprezinta de peste 2 ori mai mult comparativ cu proteinele si carbohidratii.
2.Consumati mai multe alimente care contin acizi grasi nesaturati si mai putine dintre cele care contin acizi grasi saturati.
3.Eliminati alimentele bogate in colesterol, in special carnea, si reduceti consumul de oua la nu mai mult de 2 oua pe saptamana.
4.Fiti vigilenti in privinta gasimilor ascunse. Cititi etichetele alimentelor. Nu uitati ca grasimile ascunse reprezinta 2/3 din totalul grasimilor pe care le consumati.
5.Feriti-va de alimentele care contin ulei de cocos sau de palmier sau uleiuri hidrogenate. Aceste alimente sunt compuse, in mare parte, din acizi grasi saturati care sunt nesanatosi.
6.Schimbati-va obiceiurile alimentare si orientati-va spre un regim alimentar bazat mai mult pe vegetale, adica pe fructe, legume si produse din cereale integrale.
.ro