Din oras

Clujul, orasul celor 15 poduri

Mii de masini, zeci de mii de oameni traverseaza orasul de la  nord la sud si de la sud la nord in fiecare zi. Putina lume observa ca acest lucru este posibil doar traversand unul dintre cele 15 poduri de peste raul Somesul Mic din Cluj-Napoca. Ziar de Cluj va propune o „plimbare virtuala” , o trecere in revista a celor 15 modalitati de a ajunge de o parte sau de alta a Somesului, in drumurile dumneavostra de zi cu zi.

Prima modalitate de a traversa Somesul o intalnim in partea cea mai  de vest  a municipiului mai exact in cartierul Grigorescu. Aici legatura dintre  cartierul Manastur si cartierul Grigorescu se face pe un pod in arc pe grinzi  de beton ce permite accesul pe deoparte autovehicolelor, pe doua benzi de circulatie, iar pe de alta parte pietonilor prin cele doua trotuare de pe fiecare sens de mers.

Urmatoarea trecere este cu  300 de metri in aval la minihidrocentrala din cartierul Grigorescu. Aici accesul este destinat doar pietonilor pe o pasarela construita deasupra barajului de acumulare.

Accesul inspre Parcul Iuliu Hatieganu dinspre  partea nordica a orasului se poate face cel mai usor pe un pod metalic pe piloni de beton destinat doar pietonilor si biciclistilor.

Podul Garibaldi, construit intre 1960-1961, odata cu inceperea lucrarilor de extindere a cartierului Grigorescu, situat in apropierea  stadionului Cluj Arena, este urmatoarea posibilitate de a traversa Somesul cu masina. La fel e si  podul de la Hotel Napoca, singurul reabilitat in ultimul deceniu in Cluj-Napoca.

Pietonii  pot sa ajunga in Parcul Mare in apropierea Operei Maghiare pe podul Elisabeta, construit in  1901. Aici se poate  vedea o  adevarata colectie de lacate puse de cupluri de indragostiti.

Podul rutier de pe strada Horea este amplasat peste ruinele celui mai vechi  pod atestat documentar din Cluj. Vechiul pod a fost construit din lemn in secolul XIII, iar odata cu extinderea Clujului medieval, la cererea voievodului Cristofor Bathory, in anul 1573, podul de lemn a fost inlocuit cu unul de piatra, construit pe  cheltuiala municipalitatii. Traficul intens a facut ca in timp podul lui Bathory sa sufere o  serie de refaceri si consolidari. Cel mai important lucru de retinut e ca ultima  reconstructie de amploare a podului de pe strada Horea s-a facut in anul 1949 in conditiile in care  podul a fost grav avariat in timpul luptelor din cel de-al Doilea razboi mondial. 

Pe actualul amplasament al podului de pe strada Traian a fost la inceput construit un pod, care se afla in afara granitelor  orasului. Era folosit de catre  cei care nu doreau tranzitarea. In prezent Podul Traian deserveste traficului rutier si pietonal, insa cu restrictie de tonaj, din cauza recentelor surpari.

Tot destinat traversarii Somesului pentru masini a fost construit si  podul din Piata Abator, principala legatura pe directia est-vest a municipiului.

La doar cateva sute de metri in aval, la intersectia strazii Caii Ferate cu Oasului, o mica pasarela care deservea in anii ’80 accesul muncitorilor din cartierul Iris inspre fabrica Clujana.

O trecere peste Somes cu destinatie industriala a fost construita in zona fabricii Carbochim, pod care urmeaza sa fie reabilitat si transformat pentru a permite accesul a doua autovehicule unul pe langa altul. In prezent acesta are o singura banda de circulatie penrtu masini si doua trotuare pentru pietoni.

Principala cale de acces dinspre cartierul Marasti si cartierul Iris, peste Somesul Mic, este podul de pe strada Fabricii. Cu cate doua benzi de  circulatie pe sens si cu o lungime de peste un kilometru, acesta este unul dintre cele mai  mari poduri  care traveseaza  Somesul in municipiul Cluj-Napoca.

Tot in vechea zona industriala a Clujului, mai exact in zona fostului CUG, pe strada Fabricii de Zahar, o mica pasarela pietonala  face usoara trecerea dinspre cartierul Someseni spre cartierul Iris.

Strada Beiusului se termina printr-o  traversare a raului Somes inspre platforma industriala CUG. Aici functiona vechiul Oser al municipalitatii, dar intre timp pe terenul respectiv s-au  ridicat case sociale. Podul de aici a fost construit in anii ’80 pentru a facilita accesul  masinilor de mare tonaj inspre laminoarele de la CUG.

Cea mai noua traversare a Somesului realizata de municipalitate in Cluj-Napoca este podul rutier situat in zona fostei piete de lemne a Clujului. Face legatura cu drumul spre fabrica Emerson din cartierul Someseni. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *