Clujul are un aer de provincie pasiva si obosita, blocata in comunism din multe puncte de vedere: putine sunt ideile, evenimentele sau directiile de investitii, care sa fie cu adevarat inovative. Daca ne uitam la programul sarbatorii Zilei Nationale, la pseudo-targul de Craciun sau la zonele periferice din cartierele orasului, Clujul pare incremenit in era socialista.
De ani buni, tot ce intelege administratia locala din sarbatorirea Zilei Nationale e faptul ca trebuie cat mai multe steaguri, iar de data aceasta s-a intrecut pe sine. Marile artere ale orasului au fost tapetate cu tricoloruri – cate doua pe stalp – nou-noute, ca pentru intampinarea “iubitului conducator”. Primaria nu promite nici in acest an un program iesit din comun(ism): aceiasi artisti obositi vor urca pe scena din Piata Unirii si vor canta, iar seara se incheie cu retragerea cu torte si artificiile din Piata Avram Iancu. Prea putine sunt elementele care sa insufle atmosfera de festivism national pe care o putem vedea in alte tari, la Ziua lor Nationala.
Vasile Mitrea aduce critici asupra modului in care autoritatile au “gandit” in acest an sa expuna simbolurile nationale in centrul orasului. Arhitectul crede ca “am vrut sa fim mai ocosi decat altii”, dar am intrecut masura.
“Au pus si cate doua steaguri pe stalp, nu vad rolul lor. Daca doreau sa fim mai ocosi, puteau pune un steag al Uniunii Europene. S-a exagerat, probabil pentru ca dorea sa se arate cu orice pret ca noi, romanii, suntem aici! Ar trebui sa fim mai potoliti”, spune Mitrea.
Arhitectul Szabolcs Guttmann, seful Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Transilvania, este de parere ca orasul are nevoie de o echipa care sa se ocupe de monitorizarea spatiului public si de evenimente.
“Cred ca evenimentele mari ar trebui sa aiba o tenta culturala, chiar si ca un exercitiu pentru 2021. Evenimentele trebuie sa fie la nivelul culturii europene. Trebuie sa existe o echipa care sa monitorizeze spatiul public, proiectele. Eu nu cred intr-un eveniment fara o programare a infrastructurii. Daca ar fi o echipa, ar fi cine sa monitorizeze ca pana in 2021 sa avem un 1 decembrie la nivel european”, a subliniat Guttmann.
Arhitectul Adrian Borda, cel care a avut sarcina de a desena partea sudica a cartierului clujean Marasti, spune ca impopotonarea orasului e o comicarie obisnuita la Cluj.
“Pe mine nu ma distreaza impodobirile niciunde, nu ma entuziasmeaza ca se impopotoneaza orasul; pentru unii, o fi contand. Dar faptul ca inca au ramas in oras, dupa 25 de ani, reminescente ale comunismului, arata ca nu ne mai ingrijim deloc de urbe. Iar acestea sunt putine, in comparatie cu gramezile de mizerii agatate peste tot. Municipalitatea ar trebui sa curete strazile de toate lucrurile care strica imaginea orasului, nu sa faca interventii mizerabile care ne apropie mai mult de Orient decat de lumea civilizata”, a conchis arhitectul.
Sociologul Vasile Dancu apreciaza decorul de sarbatori ai Clujului drept unul decent, care denota ca nu se fac cheltuieli prea mari in acest sens. Totusi, apreciaza ca nu ar strica ca cei responsabili sa dea dovada de mai multa imaginatie.
“Clujul si Transilvania, in general, s-au obisnuit cu anumite practici de 1 Decembrie, are un specific. Tricolorul nu e doar o mostenire de la Funar, ci o dorinta a clujenilor. Ei asteapta asa ceva din partea municipalitatii. Vedem in fiecare an cum 60-70.000 de oamenii, unii zic ca ar fi 100.000 se strang in fiecare an sa vada focurile de artificii, e o sarbatoare publica. Se intampla si in alte orase europene. Sigur, acolo sarbatoarea nationala nu e iarna, asociata cu traditiile lunii decembrie, ca la noi si din cauza asta nu putem face comparatii”, a declarat Dancu.
Clujul poarta amprenta comunismului nu doar in ceea ce priveste ideile sarace in creativitate si evenimentele ponosite, dar si prin elemente uitate prin cartierele orasului, sau chiar in centru.
Spre exemplu, zona Groapei din Marasti e ca o capsula a timpului, vegheata de celebra Sapca a lui Ceausescu – acum sediu de echipamente de instalatii – care mai pastreaza indicatoarele de peron de acum 24 de ani, cand aici era autogara. In peste 2 decenii, administratia locala nu a gasit de cuviinta sa modernizeze betoanele care se faramiteaza sau sa aduca un suflu nou intregului amplasament.
“Ceea ce e in Groapa e si mai trist. Acum 24 de ani era o situatie digerabila, pavilionul expozitional arata mai bine, acum este decazut si ingradit cu sarma. Asa cum am mai spus, fara o echipa care sa monitorizeze spatiul public, sa supravegheze realizarea proiectelor pana la capat, nu se rezolva problemele. In socialism, situatia era mai sub control, in democratie s-au privatizat locuri, nu mai e nimeni care sa reglementeze, lipseste un sistem, o echipa care sa traseze o directie de la urbanism pana la evenimente”, a conchis Guttmann.
In zona garii vestigiile comunismului au supravietuit in multe cotloane.
Pasajul abunda de indicatii ca “Tramvai spre CUG”, “Gara de scurt parcurs”, panouri stravechi cu “Adresa unitatilor sanitare din Cluj-Napoca”, o reclama socialista la Cooperativa Constructorul sau anunturi cum ca “Este interzis consumarea bauturilor alcoolice in afara unitati”.
Turnul de apa de vizavi vegheaza intact din anii 50, singura dovada a trecerii timpului fiind copaceii care il orneaza. Posta Garii e si ea intact, iar Gara Mica e un adevarat monument al socialismului, urat si prafuit, insa cu un ceas inca functional.
Peste drum, alta uratenie: o fantana arteziana albastra, cu obisnuitul glob din care “cresc” tevi, din care, in anotimpul calduros, tasneste apa. De acolo, iti sare in ochi o sageata lipita de un stalp, indicand spre Magazinul Armatura.
Tramvaiele portocalii mostenite din comunism duc spre o alta fiara comunista impaiata: Combinatul de Utilaj Greu, faimosul CUG, defunct de ani buni, insa pastrand panoul de la intrare, giganticele hale ruginite si unele inscriptii ca Turnatorie Fonta sau Forja Grea. In rest, blocurile si stalpii de inalta tensiune s-au conservat de minune si in cateva statii RATUC mai poti vedea vechile placute ale IJTL – Intreprinderea Judeteana de Transport Local.
“Ar trebui sa se scoata aceste urme ale comunismului. Nu avem nevoie de nostalgia asta, orasul are alte repere. Niste urbanisti grijulii ar trebui sa le puna intr-un muzeu. In Ungaria exista un parc al statuilor comuniste, foarte vizitat mai ales de straini, dar si de unguri. Putem valorifica toate acestea, sunt o parte a trecutului orasului si trecutul ne urmareste, face parte din noi, dar trebui sa avem o organizare”, a apreciat Dancu.
In centrul Clujului, semnele comunismului de mult apus sunt la tot pasul. Palatul Postei de pe strada Regele Ferdinand are acelasi aer prafuit de altadata, cu geamuri goale, care ascund camere pustii la etajul superior.
Cateva cladiri mai sus, cea mai veche firma din Cluj, “Cei trei ursuleti”, sta sa cada. Aici a functionat, la sfarsitul anilor ’60, un magazin cu produse pentru copii, de unde clujenii puteau cumpara haine si jucarii. In anii ’80, prim-secretarul de atunci Stefan Mocuta a interzis iluminarea firmei, pentru a se face economie la curent.
Acum, firma de pe cladirea din centrul orasului nu este altceva decat o relicva a comertului socialist.
In Piata Mihai Viteazu, fantana arteziana ruginita de vreme si ocolita de turisti iti aduce aminte de vremurile din communism. Totusi, arhitectul Vasile Mitrea apreciaza ca in aceasta zona nu s-ar putea schimba multe lucruri.
“Cladirea din spatele statuii este o realizare in vremea respectiva si nu compromite estetica, ci sta destul de bine, creeaza un fundal bun pentru statuia lui Mihai Viteazu”, arata acesta.
Cat priveste Gara din Cluj, Mitrea crede ca suntem depasiti de vreme. Gara Mica, odata considerata monument, nu mai are nicio utilitate, iar conceptul de “Eurogara” este departe de a fi realizat.
Foto:clujulliber.ro