Consilierii lui Emil Boc au aprobat un proiect prin care autoritățile intenționează să decontamineze zona Platanilor – o zonă centrală a gunoaielor din Cluj. Valoarea investiției este de cca 2 milioane de euro.
Proiectul cu caracter de urgență este pentru RADP, iar termenul este 31 Mai 2022 (aici).
„Este vorba de fonduri norvegiene, de posibilitatea de a accesa fonduri, până la 2 milioane de euro, astfel încât rampa temporară pe care o avem acolo astăzi, după ce se va deschide CMID-ul, adică centrul de management integrat al deșeurilor, să nu fie transferate acolo toate deșeurile.
Pentru că, dacă s-ar transfera imediat, s-ar umple celula care este gata, într-un termen foarte scurt, și am avea din nou o problemă a deșeurilor, și de a găsi o soluție inovativă, modernă, în concordanță cu tehnologia existentă și avizată de autoritățile statului român, astfel încât acea rampă să fie adusă, practic, la situația inițială, prin alte proceduri și, evident, diminuarea la maxim a cantității care, eventual, ar mai trebui să fie dusă în centru”, a explicat Emil Boc.
Potrivit autorităților, în baza autorizației de Mediu și odată cu deschiderea așa-numitului centru de prelucrare al deșeurilor, autoritățile Clujului nu vor mai putea depune noi cantități de gunoi la rampa temporară.
„Astăzi, pe autorizația de Mediu, când se deschide CMID-ul, oficial, cu toate valențele lui, noi nu mai putem depune nici un milimetru de gunoi la rampa temporară”, a susținut Emil Boc în fața consilierilor săi.
„Și avem obligația ca, timp de doi ani de zile, să transferăm tot ce este acolo în CMID.
Pentru a evita umplerea primei celule, care este pentru tot județul, nu doar pentru municipiu, trebuie să găsim soluții alternative, astfel încât ceea ce există acolo să fie eliminat conform procedurilor legale avizate de mediu și prin tehnologia avansată, într-un timp rezonabil, fără a afecta noul CMID”, a mai adăugat Boc.
Prin urmare, proiectul votat de consilierii lui Emil Boc prevede aprobarea „unei soluții de finanțare pentru a găsi o soluție inovativă”, pentru a nu umple centrul de prelucrare al deșeurilor de gunoaie.
„Integrare, nu ghetoizare”
Edilului Emil Boc i s-a adus la cunoștință că în jurul rampei de gunoi a Clujului se regăsesc un număr de cca 250 de clujeni marginalizați.
Potrivit autorităților, prin educație și locuire, în viitor, clujenii din zona Pata Rât vor fi ajutați să se integreze.
„Asociația de dezvoltare metropolitană are în vedere un program, alături de Primăria Cluj-Napoca și de celelalte primării din zona metropolitană de construcție de locuințe și de oferire de soluții locative prin integrare, nu prin coagulare într-un singur loc, adică genul ăsta – ghetou.
Și deja au fost construite peste 50-60 de case, dacă nu greșesc!? Treizeci și cinci au fost achiziționate și treizeci sunt acum în pregătire.
Soluția este aceasta: prin integrare socială, nu de tip gehtou, și educațională.
Integrare prin intermediul locului de muncă oferit în urma procesului educațional. Acestea sunt cele două probleme… cele două soluții pe care le avem – integrare socială prin oferire de locuințe, dar nu în formă de ghetou, ci în formă descentralizată și acces la educație pentru a putea obține o slujbă din care să poată să trăiască”, a explicat primarul Clujului.
«Orașul de-atunci»
„Această rampă n-am construit-o noi.
Mă refer la… rampa temporară, da, noi am construit-o.
Dar problema de la Pata Rât nu noi am construit-o. Ea își are originea în anii 2000, prin venirea ilegală și scăparea de sub control a orașului de-atunci.
Noi suntem în situația de a rezolva o problemă umană și pe care o vom rezolva pas cu pas prin proiectele pe care le-am anunțat și prin această viziune, repet, integrată în triunghi: locuire, loc de muncă, educație”, a spus Emil Boc.
Proiectul a fost votat cu 20 de voturi „pentru”, 1 vot „împotrivă” și 4 abțineri.
CITEȘTE ȘI: Emil Boc pregătește terenul pentru investiția imobiliară din Cluj a Elenei Udrea
În repetate rânduri, Ziar de Cluj a semnalat eforturile disperate ale autorităților clujene de a scăpa de gunoaie – de a transfera deșeurile municipiului în alte zone ale țării spre a fi prelucrate, precum Hoghiz, Aleșd, Deva, Cimpulung-Muscel sau Târgu Mureș, precum și închirierea de către Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj a tocătoarelor și stațiilor de tratare mecanică a deșeurilor în lipsa unui centru integrat de prelucrare a gunoaielor funcțional.