In vizor

CLUJENII SE PLÂNG DE BETOANE, numai Emil Boc vede cu oglinda strâmbă a ”bunelor practici” și cum crește spațiul verde mai ceva ca promisiunile în campania electorală.

Scris de 626

Este a doua oară în decurs de o săptămână când Emil Boc, prin intermediul Biroului de Presă din municipalitate încearcă să încropească un ”dialog” cu redacția Ziar de Cluj prin intermediul unor ”drepturi la replică”. Asta ca urmare a materialului publicat sâmbătă, ”BAȘI, ARTIFICII ÎN NOAPTE, BETOANE ȘI CLAXOANE: Bine că amicul Videanu livrează, că Emil Boc dalează. Dacă și ce e pe malul Someșului în Grigorescu e parc, atunci să ne fie nouă rușine! Că nu protestăm”, prin care am fost (și vom mai fi) ”vocea” neauzită a clujenilor care văd și se plâng despre cum arată ”reamenajare Someșului” – care lucrare, apropos, este la a doua poluare a apelor Someșului (asta apropos de ”bune practici”). Emil Boc ignoră orice dialog cu cei care nu-i suflă-n fund și nu-i laudă în gura mare lipsa de celeritate între promisiuni și realizări (ca să zic așa). Salman Rushdie scria cândva: “Ce este libertatea de exprimare? Fără libertatea de a jigni, ea încetează să mai existe.” Emil Boc s-a simțit jignit că i-au fost luate în râs procrastinările, că i-au fost criticate acțiunile și, indiferent de problele produse, a refuzat dialogul cu Ziar de Cluj și NCN. Mai mult, le-a interzis și colaboratorilor să apară în emisiuni la NCN, să dea declarații la Ziar de Cluj. I-a amenințat cu ”dialog instituțional” – adică fix cu ceea ce face cu noi de șapte ani, nu discută decât prin comunicate și, mai nou, prin aceste ”drepturi la replică”. Sun un pas înainte. Ne-au trebuit nouă șapte ani (care-i lipseau lui de acasă), ca să-l învățăm primul pas către democrație: dialogul (chiar dacă prin srisorici, măcar ”a fost deranjat”).

Revenind, deși clujenii văd și se plâng mass media și pe rețelele de socializare despre ceea ce văd: doar betoane montate pe malurile râului, administrația locală clujeană transmite că ”suprafaţa totală de spaţii verzi din zona Grigorescu se majorează de la 77.287 metri pătrați la 89.659 metri pătrați, creșterea fiind de 1,2 hectare.” După care dă-i cu lauda premiilor internaționale, de parcă acelea (ce este pe hârtie) țin loc de re ce se vede în teren: Aflăm că ”proiectul de reabilitare a râului Someş este considerat un exemplu de bune practici la nivel european pentru efortul de regenerare a râului, pe care şi-a propus să-l transforme într-o coloană vertebrală verde şi ecologică a oraşului. Proiectul, rezultatul unui concurs internaţional de soluţii derulat împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, realizat de echipa spaniolă PRÁCTICA,  a obţinut premiul Share Building Awards 2019 şi fost apreciat şi în cadrul Bienalei de la Veneţia 2021.”

Mai mult, ”marginea dură a râului este transformată într-un mediu mai moale și mai natural în multe zone, pe măsură ce secțiunea râului este lărgităAstfelțărmul este transformat într-un ecosistem mai divers prin includerea vegetației locale, roci şi nisip.” Vă lăsăm să vedeți voi partea ”moale” a dalelor lui Boc. Și nenumărații arbori care se vor planta direct în beton.

Și să comparați cu ceea ce a fost cândva ”dur”:
Și dă-i și luptă cu tabelul și ”principalii indicatori ai  proiectul aflat în implementare în zona Grigorescu”:

Din păcate, orice mai ai de comunicat, văd și alții, Emile, că ești gol. De exemplu, despre ”untolduțul” pe care l-ai pritocit din bani publici și apoi l-ai făcut cadou, dimpreună cu orașul, plodului de sereist, Buta: degeaba te mai străduiești ca după festivalul de nesimțire să intervii să minți cu milioanele de euro rămase în ”economia” orașului. Oamenii nu simt decât prețurile crescute, chiriile nesimțite și abuzul făcut asupra lor și a orașuluilor. Și cum poți să-ți aperi nesimțirile și abuzul administrativ cu ”banii intrați în economie” (unde, în a cui?), după ce declari din fața tuturor microfoanelor prietenoase unde te duci să nu fii deranjat de întrebări incomode că: ”Clujul pentru oameni, nu pentru profit”? Poți să zici că suntem noi cârcotași, dar ia și citește (sau pune să ți se facă o informare de presă) ce-ți scriu clujenii pe rețelele de socializare:

Am citit în fiecare zi declarațiile tale, printre care s-au numărat câteva care mi-au atras atenția: ” au venit oameni de calitate la Cluj”, “de la an la an au scăzut tensiunile legate de festival”, ” am investit în iluminatul artificial ca să putem pune steagul Franței, când e ziua Franței”. Poate unele dintre acestea sunt scoase din context, poate nu ai vrut să minți, că doar vorba aceea, cel mai bun avocat este cel care face minciuna să devină realitate. Dar vezi tu, există o zeiță, legată la ochi, cu o balanță în mână. Ea întruchipează Justiția, despre care se spune că este dreaptă și nu ține seama decât de lege. Legea nu poate fi lege, dacă nu e dreaptă, și dreptatea nu poate fi dreptate dacă nu e legată la ochi, căutând să lucreze mereu în numele binelui. O da, crezi că sunt idealistă. Eu o să îți replic că este doar o argumentare logică, fără de care nu aveai cum să intri dumneata la facultate. Prin urmare, revenind la ale tale scumpe fraze, sunt de toată rușinea. Oamenii de calitate nu pot avea moravuri ușoare, așa cum au fost domnișoarele dezbrăcate care au dansat sub nasul tău, la festivalul dintre blocuri, apoi au luat un autobuz plin de oameni bătrâni si copii, până acasă. Din câte știu eu, toleranța clujenilor pentru exhibiționisme de prost gust, nu ai evaluat-o încă, doar ai închis ochii, o, minunatule zeu moralist. Apoi, spune-mi! Cum de iubești tu atât Europa, că nu iei un exemplu pozitiv de la ea? Uite, nicăieri în lume, marile festivaluri nu s-au desfășurat lângă spitalele de nou-născuți sau în proximitatea unui cartier.Nu ne suporți deloc pe noi, clujenii, și asta îmi lasă așa, un gust amar. În prima zi de Untold ne-ai ridicat toate mașinile (ale noastre, de CJ) din cartier, ca după doar câteva ore să și le poată așterne festivalierii în același loc. Mulțumesc. Pentru zgomotul produs de elicopterul tău deasupra casei mele de 100 de ori pe zi, pentru zecile de drone și artificii, pentru bașii turați și pentru cele două săptămâni în care mi-ai restricționat accesul în parc. De fapt, țin să îți mulțumesc pentru lipsa de respect pe care o ai când vine vorba de mine, de copii, de bătrâni, de bolnavi, și de Clujul nostru demn, în general. Căci Clujul e un oraș demn, cu un renume pe care nu l-ai creat nici tu, nici Untold, ci marii profesori și cercetători, medicii adevărați și arțiștii de milioane, arhitectura demnă de un oraș european, spațiile verzi pe care le-ai distrus și ospitalitatea noastră de care ai abuzat prea mult. Fiindcă în loc să ne respecți, ne alungi din oraș, pentru cei care îți aduc un plic mai gros în buzunar. Anul acesta, foarte tarziu ce-i drept, am ajuns la concluzia că tu nu ești primarul Clujului, ori a clujenilor, ci a acelora pe care i-ai poftit să-și așeze mașina în locul de unde ai ridicat-o elegant, pe a mea. Toată rușinea din lume, Emil Boc…”

Și ne este plin mailul de astfel de plângeri. De la lipsa de bun simț urbanistic (da, celebrul tău Urbanism de Cumetrie, pentru unii mumă, pentru alții ciumă), până la angajările de cumetrie și compensațiile nesimțite pe care le acorzi ca mită salarială, angajaților tăi din primărie (da, prima de osânză).

Clujenii văd, din ce în ce mai mulți, că ”hainele tale cele noi” sunt doar vorbe în vânt despre cum ”OSĂ”. Ce să zic, ai să mai fii ales un mandat de armata ta (pensionari, funcționari, membri de partid – toți cu interese la tine), dar vei fi tot mai singur și mai luat în râs, indiferent ce ai să mai reușești să faci. Ești mic, orice ai mai realiza măreț – ești în situația aceea în care până să arăți că ai devenit impotent administrativ și politic, mai înainte te faci de câteva ori de râs. Noroc că limba română este generoasă cu conjugările. Numai așa putem spune că, într-o bună zi, Emil Boc va fi fi construit ceva.

Lumea vede că nu îți mai faci datoria față de clujeni și de oraș, ci numai față de grupul tău de interese: cumetrii de partid, cumetrii economice.

Orașul e preș la picioarele amicilor tăi Urbaniștii de Cumetrie.

Orașul e dat moca plodului de securist de Sebeș-Alba, Buta, să-și facă mendrele și să-și umple conturile cu Untold – afacere pornită sulfuros din banii noștri, ai clujenilor – cineva a fost condamnat pentru asta, dar nu și restul celor care au pus osul ca hoția să se întâmple.

Orașul e sufocat. Numai firmele de casă ale amicilor municipali mai mișcă.

Orașul e betonat și dalat din toate pozițiile. Numai în primărie se vede excedentul de ”spațiu moale”, copaci și alte ierburi.

Promisiulnile despre ce ”OSĂ” îți curg din gură ca dintr-o cișmea spartă, dar nimic nu se leagă.

Mă doare sufletul să-ți spun: ești gol, complet gol (inclusiv moral), doar prostia, pupincurismul și ticăloșenia celor care depind de tine te mai ”îmbracă”.

Victor Lungu

 

Mai la vale aveți scrisorica municipalității:

Către Redacţia Ziar de Cluj:

Ca urmare a publicării articolului ” BAȘI, ARTIFICII ÎN NOAPTE, BETOANE ȘI CLAXOANE: Bine că amicul Videanu livrează, că Emil Boc dalează. Dacă și ce e pe malul Someșului în Grigorescu e parc, atunci să ne fie nouă rușine! Că nu protestăm”, Primăria Cluj-Napoca doreşte să facă următoarele precizări:

Proiectul de reabilitare a râului Someş este considerat un exemplu de bune practici la nivel european pentru efortul de regenerare a râului care şi-a propus să-l transforme întro coloană vertebrală verde şi ecologică a oraşului. Proiectul este rezultatul unui concurs internaţional de soluţii derulat împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, câştigătorul fiind desemnat de un juriu internaţional. Proiectul echipei PRÁCTICA a obţinut premiul Share Building Awards 2019 şi a fost apreciat şi în cadrul la Bienalei de la Veneţia 2021.

Prin ansamblul lucrărilor care se execută în zona Grigorescu, zonele verzi se extind, spațiile publice de pe ambele maluri ale râului sunt refăcute, fauna și flora locală este reintrodusă pe malurile râului. Trebuie precizat că suprafaţa totală de spaţii verzi din zona Grigorescu creşte de la 77.287 mp la 89.659 mp, deci o creştere de 1,2 hectare.

In primul rând, prin implementarea acestui proiect creşte semnificativ numărul de arbori prin plantarea multor specii locale. Mai precis, de la 762 de arbori la 1.471 de arbori, deci se plantează peste 700 de noi arbori. Astfel se creează un aliniament de tei de-a lungul malului râului, însoțit de tufișuri joase care va funcționa ca tampon de securitate între drumul pentru vehicule și banda de biciclete. Pentru zonele cu activitate intensă, precum terenurile de sport sau locurile de joacă, se plantează arbori cu frunze mari (castani, stejari şi ulmi). În terasele mai apropiate de apă, un aliniament de frasini urmează zonele pietonale. În spaţiile care se modifică în lățime, precum Plaja sau parcul La Butuci, sunt incluse grupuri de arbuşti. Aceste amenajări sunt un element fundamental al proiectului datorită potențialului de a încuraja și a da refugiu biodiversității care va declanșa un proces natural de regenerare.

În al doilea rând, marginea dură a râului este transformată într-un mediu mai moale și mai natural în multe zone pe măsură ce secțiunea râului este lărgită. Astfel, țărmul este transformat într-un ecosistem mai divers prin includerea vegetației locale, roci şi nisip. Acest sistem de terase permite râului să devină mai accesibil și încorporează zone de recreere în care pot avea loc o gamă diversă de activități.

Nu în ultimul rând, și ca parte a strategiilor ecologice, proiectul se concentrează pe mobilitatea durabilă: pistele de biciclete, căile pietonale și podurile propuse îmbunătățesc conexiunile pietonale și reduc traficul auto. Un sistem de piste pentru biciclete și pietoni conferă continuitate traseelor de circulație de-a lungul râului, care în prezent sunt fragmentate. Aceste intervenţii vor permite Someșului să devină coloana vertebrală principală a mobilității durabile în întreg orașul.

Toate aceste aspecte incluse în procesul de implementare vor permite Someșului să devină un spaţiu mai verde și mai durabil pentru orașul Cluj-Napoca.



ULTIMA ORĂ

  • Acum 25 mins Editorial
    Pe final de mandat, Klaus Iohannis s-a trezit cu încă două scandaluri pe cap: plagiatul lui Cîmpeanu și licitația trucată pentru amicul Schmidt. Și nu prea știe pe unde să scoată cămașa
  • Acum 2 hours Editorial
    De ce Bistrița-Năsăud poate să PSD, iar Clujul o ține cu penseta
  • Acum 2 hours Eveniment
    ATENȚIE: Se transmit mesaje false în numele E. ON
  • Acum 4 hours Politica
    Vasile Dîncu, la deschiderea anului universitar: ”Vă invit să participaţi la dezbaterea privind legile educaţiei, ele trebuie cu adevărat perfecţionate”
  • Acum 4 hours Cooltura
    Omul cocoțat pe bârnă, a uitat cum e să se mai dea și jos. Tony Grecu explică cum a câștigat Emil Boc o vacanță la Costinești pe vremea lui Nea Ceașcă
  • Acum 5 hours Eveniment
    Nivelul apei din Lacul Tăul Mare, unde barajul s-a fisurat, a scăzut cu 80 cm. Acțiunile de refulare continuă. Peste 100 de oameni din gospodăriile în pericol să fie inundate au refuzat evacuarea
  • Acum 5 hours Politica
    CE-AM MAI RÂS: În condițiile în care premierul Ciucă e acuzat de plagiat, Klaus Iohannis cere ”toleranță zero” față de plagiate. Dar față de licitații trucate, când?
  • Acum 6 hours Politica
    PE SURSE SE AVANSEAZĂ NUMELE NOULUI MINISTRU AL EDUCAȚIEI: Ligia Deca îl va înlocui Sorin Cîmpeanu
  • Acum 7 hours Justitie
    23 de ani de închisoare pentru clujeanca ce a omorât un bătrân. Cadavrul a fost găsit cu mâinile și picioarele legate. Procurorul ceruse condamnarea pe viață
  • Acum 7 hours Straineze
    România și alte 8 țări NATO susțin aderarea Ucrainei la Alianță. Sunt țările care au simțit ”gheara otrăvită” a Moskovei
  • Acum 8 hours Din oras
    VÂNĂTORI DE NESIMȚIRE CLUJEANĂ: Garsonieră-celulă-de-pușcărie de închiriat la peste 200 de euro pe lună
  • Acum 18 hours In vizor
    NU-ȘI POT ÎMPĂRȚI ”PATRIOTISMUL”. S-au cățărat pe Tricolor și-acum s-a rupt cu ei. Liderul ”AURolacilor” și senatoarea ”șoșocarilor” s-au huiduit și acuzat reciproc că au confiscat evenimentul
  • Acum 18 hours Vocea ta
    Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: ”Salariul minim brut la 4000 lei – singura șansă de a elimina munca la negru, de a rezolva problema deficitului de forță umană și de a ține românii în țară”
Citește și...
Recomandările redacției
TOP CITITE