Szakats ISTVAN
Distinși cetățeni – în oricare dintre cartierele municipiului Cluj-Napoca ați sta – vă simțiți viitorul în siguranță? Nu neapărat ar trebui. Ați putea fi viitorii patarâteni.
Vă invităm la un exercițiu de reflecție și solidaritate, pornind de la cazul clujenilor care locuiesc în cartierul Pata Rât al Clujului.
Din păcate, în ciuda repetatelor declarații ale domnului primar Emil Boc „nimeni nu este abandonat, nimeni nu este lăsat în urmă” – din 2 octombrie 2019 sau
”nimeni nu este lăsat în urmă” – din 8 decembrie 2020, în municipiul Cluj-Napoca există cel puțin 5 zone în care cetățenii sunt abandonați și lăsați în urmă.
În acte.
Din păcate, declarațiile domnului Primar sunt contrazise flagrant chiar de SIDU în vigoare, document oficial adoptat în unanimitate în Consiliul Local.
Conform SIDU,
- „zona marginalizată Pata Rât continuă să facă obiectul uneia dintre cele mai evidente și complexe fenomene de excluziune socială din România” – pag. 55
- „Persistența unui fenomen sever de marginalizare socială în cazul comunităților din zona Pata Rât” – pag. 1049
- Depozitul de deșeuri municipale Pata-Rât (depozitare deșeuri municipale netratate, poluare cu metale grele, fenoli, azotiți, amoniu, cloruri, pesticide și metale grele) – pag. 883
- „una din probleme cele mai mari de accesibilitate la sistemul de transport public apare la nivelul comunității marginalizate de la Pata Rât” – pag. 169
Deci, se pare că da, totuși există cetățeni clujeni abandonați și lăsați în urmă la Cluj-Naoca. Numai la Pata Rât, cu miile.
E asta doar o problemă „a romilor”? Nu.
În fapt, în municipiul Cluj-Napoca numărul de persoane expuse riscului de excluziunie socială este în creștere. Acest lucuru este consemnat, din nou, chiar în SIDU:
„Creșterea numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (de ex. persoane vârstnice singure și imobilizate/greu deplasabile, persoane cu dizabilități, victime ale adicțiilor sau violenței în familie etc.), care necesită măsuri de protecție” – pag. 1211.
Simplu spus, nu trebuie neapărat să stai la Pata Rât ca să fii sau să devii patarâtean. Pata Râtul înseamnă excluziune socială. Excluziuniea socială – prezentă cel mai acut Pata Râtul, riscă să să extindă în oraș. Clujul se patarâtizează. În ciuda declarațiilor domnului Primar.
Înainte să ne îngrjorăm, hai să ne întrebăm care sunt asumările concrete ale Primăriei pentru a adresa această problemă, consemnată și în SIDU?
Ei bine, în cazul Pata Râtului, avem declarații și pentru asta, și din nou, tot de la domnul Primar: „obiectivul ambițios, dar realist, este ca în 2030 Pata Rât să nu mai existe. Este un angajament al nostru și sper și al administrației metropolitane, care să fie realizat cu pași concreți.” – enunța dumnealui în 4 martie, 2021.
Doar că din păcate, realitatea pare să-l contrazică din nou pe domnul primar Emil Boc.
Cu toate că chiar SIDU consemnează: „stocul de locuințe sociale din Cluj-Napoca în prezent este virtual inexistent.” – pag. 727, în realitate, în marea înhămare de a începe să implementeze SIDU, municipalitatea a ratat și în acest an șansa de a se alinia în termeni de bugetare la propriile angajamente verbale.
Ceea ce este și mai îngrijorător este că în loc de asumări concrete, faptice și bugetate, din păcate, ceea ce vedem pare să continue să fie o atitudine de „să se facă”.
„Ca părere personală și Guvernul României ar trebui să gândească un plan masiv de locuințe, că le numesc sociale sau altfel, dar locuințe ”affordable”, pe care să ți le permiți, pentru a întări calitatea vieții. ” – enunța domnul Primar în 4 martie, 2021.
Credem că modul în care municipalitatea adresează problema Pata Râtului este și va fi emblematic pentru cum va adresa întreaga populație expusă la risc de excluziune socială. Cunoașteți cumva clujeni persoane vârstnice singure și imobilizate/greu deplasabile, persoane cu dizabilități? Despre ei vorbim. Azi în Pata Rât, mâine în Cluj-Napoca.
De aceea vă invităm azi în Pata Rât, de la ora 16:00, la dezbaterea publică Khetane pe tema justiției sociale.
A solidarității, a acțiunii.
Vă așteptăm.