În Cluj-Napoca, oraș care a candidat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, muzeele sunt închise, evenimentele culturale, deși multe, sunt triste și superficiale, iar casele memoriale sunt valorificate doar de niște plăcuțe gravate. Casele în care au locuit marile personalități ale Clujului sunt folosite în diverse scopuri, iar autoritățile nu par să fie curioase de soarta acestor clădiri care, au potențialul să fie atracții turistice. În timp ce până și orașul Turda se poate lăuda cu Casa Memorială „Ioan Rațiu”, Cluj-Napoca nu are nicio astfel de clădire pe care mai marii municipiului să o promoveze.
După ce săptămâna trecută v-am prezentat povestea apartamentului în care a locuit Lucian Blaga în ultima parte a vieții, astăzi vă invităm să citiți episodul 2 al serialului nostru. Este despre ceea ce ar fi trebuit să fie casa memorială a lui Ion Agârbiceanu.
La doar câteva sute de metri de apartamentul în care a locuit Lucian Blaga, pe strada Andrei Mureșanu, numărul 31, se ivește măreață casa în care au prins viață personajele lui Ion Agârbicianu. În Cluj-Napoca există o piață care onorează numele scriitorului, însă casa în care a locuit, a scris și în care Ion Agârbiceanu și-a petrecut ultimele clipe ale vieții a fost dată uitării.
O clădire imensă, în care autorul și-a petrecut zeci de ani în compania soției sale, zace acum părăsită. Doar parterul clădirii este împărțit între un centru medical și un birou de avocatură. Reprezentanții celor două firme nu știu nimic despre încărcătura istorică a imobilului în care își petrec ore bune din viață. Știu doar că fostul cămin al scriitorului aparține a unei rude îndepărtate, care locuiește în București și mai vine din când în când să vadă ce se întâmplă cu casa.
Singurul lucru care amintește de trecutul casei imense este o plachetă memorială. Casa aparține în momentul de față Corinei Agârbiceanu, care a fost soția unuia dintre nepoții autorului și respectă cu sfințenie dorința fiicei scriitorului, aceea de a nu transforma fosta ei locuință într-un muzeu.
Profesorul universitar Ilie Rad, care a studiat îndelung viața și activitatea lui Ion Agârbiceanu, a încercat să afle ce se întâmplă, de fapt, cu casa.
„Corina Agârbiceanu este proprietarea casei din Andrei Mureșanu. Acum numai ea trăiește dintre toți moștenitorii. Am avut o întâlnire cu dânsa la București și am avut o discuție în care i-am spus intenția mea de a transforma casa într-un muzeu și ne-a spus că ea a moștenit de la Uca Agârbiceanu această dorință ca această casă să nu fie transformată în muzeu. Este o problemă controversată. Cert este că în momentul de față casa este nelocuită, iar parterul este închiriat. Am încercat să o lămurim pe doamna Agârbiceanu ca în cazul în care dorește să vândă casa să ne prevalueze dreptul de preempțiune, ca autoritățile să aibă prioritate că poate autoritățile ar investi în casă și să o transforme în muzeu. Din păcate nu se întâmplă nimic deocamdată”, explică Ilie Rad.
Moștenitoarea nu vrea deocamdată să vândă, dar nici autoritățile clujene nu par dornice să cumpere. În schimb, câțiva săteni din județul Alba promovează valoarea literară pe care Ion Agârbiceanu a lăsat-o moștenire românilor. La doar câteva sute de kilometri de Cluj, în județul Alba, într-un mic sătuc numit Ciuculești din comuna Bucium, sătenii au grijă să povestească oricărui trecător despre scriitorul Ion Agârbiceanu. În comuna Bucium, scriitorul a fost preot paroh timp de 4 ani. O scurtă perioadă, care pentru locuitori a fost una decisivă. Pe peretele dinspre stradă a casei parohiale se află o placă memorială pe care scrie „În această casă a locuit, între 1906-1910, scriitorul Ion Agârbiceanu (1882-1963). Aici a scris romanul « Arhanghelii » şi nuvelele « Fefeleaga » şi « Melentea »”, care a fost dezvelită în anul 1982, cu ocazia centenarului nașterii scriitorului.
La o mică distanță de casa parohială se află clădirea unei școli care poartă numele lui Ion Agârbiceanu. Acolo, în două săli este amenajat un muzeu etnografic care, printre exponate, se află documente și manuscrise ale scriitorului. Biblioteca din sat organizează în fiecare an „Zilele Ion Agârbiceanu”, prin care le este insuflată și copiilor dragostea pentru autorul atât de apreciat în comună. Tot în zonă se află și Casa Fefeleaga, care a fost construită de Consiliul Județean Albă pe un teren care aparținuse Sofiei Danciu, soția scriitorului. În târnaț se află o placă memorială pe care scrie: „Expoziţia Muzeală Fefeleaga. Această placă a fost dezvelită cu prilejul aniversării a 100 de ani de la apariţia nuvelei « Fefeleaga », scrisă de Ion Agârbiceanu. 20 aprilie 2008”.
Urmașii Fefelegii au amenajat o expoziție care conține obiecte ale personajului pe care scriitorul la creat având-o ca sursă de inspirație pe soția sa. Amintirea lui Ion Agârbiceanu este vie în memoria oamenilor din comuna Bucium, în timp ce clujenii, poate, dau întâmplător peste placheta memorială care ar trebui să le amintească de autor.