In vizor

Cluj-Napoca „excelează” pe LOCUL II doar la capitolul TRANSPORT în TOP-ul naţional al Raportului pe EDUCAȚIE, DEŞEURI și TRANSPORT. La EDUCAŢIE lipsesc de pe podium: „CLUJUL UNIVERSITAR”, „CLUJUL INVENŢIILOR ŞI INOVAŢIILOR”, „CLUJUL DIGITALIZAT”, acest „Silicon Valley al României”…

Un raportul național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale a fost lansat miercuri. Acesta include și un clasament al municipiilor reședință de județ pe cele 3 domenii monitorizate, respectiv educație, managementul deșeurilor și transport public. Clujul apare într-un singur clasament, respectiv transportul public.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie 2021 – mai 2022 și a vizat 47 de UAT-uri – municipii reședință de județ și primăriile de sector din București și a fost realizat de Societatea Academică din România și Asociația Act For Tomorrow.

Utilizând informațiile primite, precum și informațiile culese de pe site-urile primăriilor, dar și informații din presa locală și alte site-uri relevante, au fost centralizate și analizate datele în funcție de indicatorii specifici fiecărui domeniu, resepctiv educație, transport public și gestionarea deșeurilor, și au fost desemnati caștigatorii pe fiecare categorie.

La categoria transport public, podiumul a revenit:

  • locul 1 Municipiului Timișoara (92 de puncte);
  • locul 2 Municipiului București și Municipiului Cluj Napoca (88 de puncte);
  • locul 3 Municipiului Sibiu (86 de puncte).
  • top servicii

Au fost oferinte punctaje pentru:

  • Numărul de staţii de călători raportat la numărul de locuitori ai municipiului,
  • Existența terminalelor / staţiilor de transport public intermodale,
  • Nivelul de deservire metropolitan,
  • Acordarea de subvenţii şi facilităţi pentru grupurile vulnerabile,
  • Dotarea infrastructurii şi serviciului de transport public cu mijloace nesesare nevoile grupurilor vulnerabile (ex. persoane cu dizabilităţi),
  • Gradul de satisfacţie al utilizatorilor de transport public la nivelul UAT,
  • Existența unei metodologii de stabilire a Indicelui de Satisfacţie a Pasagerilor sau de de monitorizare şi evaluare a operatorilor de transport,
  • Modalităţi de consultare a programelor de călătorie.

O parte dintre unitățile administrativ-teritoriale din România se prezintă decent în ceea ce privește sistemele și serviciile de transport public. Multe dintre ele sunt într-o situație acceptabilă, iar o parte nu sunt unde ar trebui să fie din punct de vedere al calității sistemului și serviciilor, arată studiul.

Pentru îmbunătățire a calității serviciilor de transport public au fost recomandate:

  • implementarea unor măsuri precum extinderea şi simplificarea reţelei de transport public,
  • modernizarea infrastructurii şi creşterea confortului întregii călătorii cu mijloacele de transport,
  • creşterea gradului de accesibilitate pentru toate persoanele, în special pentru persoanele cu nevoi speciale ,
  • îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii în staţii şi în interiorul vehiculelor pentru călători şi şoferi, precum şi pentru echipamentele de infrastructură.

Clujul nu este pe podium la gestionarea deșeurilor. Ar fi fost şi culmea cu „buboiul” de la Pata Rât!

  • locul 1 Municipiul Sibiu (71 de puncte);
  • locul 2 Municipiul Oradea (70 de puncte);
  • locul 3 Municipiul Sfântu Gheorghe, Municipiul Miercurea Ciuc şi Municipiul Iaşi (63,5 puncte)

Au fost oferite punctaje pentru:

  • asigurarea colectării separate pe fracții,
  • îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel de municipalitate,
  • implementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”,
  • informarea și educarea cetățenilor.

În România, toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, multe dintre acestea nerespectând legislația minimă. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, iar mai puțin de jumătate au obținut un scor peste media de 35,9.

  • În timp ce Sibiu, Oradea, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Iași se numără printre UAT-urile care respectă legislația într-o mare măsură și fac eforturi pentru a crește calitatea și performanța serviciilor publice, există primarii precum Slatina, Brăila, Târgoviște, Sector 4 și Sector 5 București, în care colectarea deșeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislației și bunelor practici.

Mai mult, cele 47 de municipii sudiate au însumat, în 2020, penalități în cuantum de peste 50,6 milioane de lei.

La EDUCAŢIE lipsesc de pe podium „CLUJUL UNIVERSITAR”, „CLUJUL INVENŢIILOR ŞI INOVAŢIILOR”, „CLUJUL DIGITALIZAT”, acest „Silicon Valley al României”…

Clasamentul la categoria educație este următorul:

  • locul 1 Primăriei Sector 2;
  • locul 2 Municipiului Sibiu și Municipiului Oradea;
  • locul 3 Municipiului Pitești și Municipiului Târgoviște

Au fost oferinte punctaje pentru:

  • Acordarea burselor școlare,
  • Asigurarea pazei în unitățile de învățământ,
  • Acordarea fondurilor destinate cabinetelor medicale, internatelor și căminelor școlare,
  • Finanțarea cheltuielilor cu investițiile în școli,
  • Accesibilizarea unităților de învățământ pentru elevii cu dizabilități locomotorii.

Printre deficiențele constatate se numără:

  • 4 unități administrativ teritoriale nu aveau la nivelul lunii aprilie 2021 o hotărâre de consiliu local aprobată în condițiile legii, în vederea stabilirii cuantumului și numărului burselor școlare, deși Guvernul alocă bani din sume defalcate din TVA pentru plata burselor la cuantumul minim (100 lei),
    7 municipii ori refuză să asigure paza unităților școlare, ori chiar neagă faptul că au această responsabilitate,
  • 13 municipii nu asigură sumele necesare în vederea funcționării cabinetelor de medicină școlară generală sau asistență stomatologică,
  • Doar 9 UAT-uri respectă obligația legală de a acorda subvenții pentru cantinele și internatele școlare, restul de 38 încălcându-și această obligație prevăzută de Legea educației naționale nr. 1/2011.