O adevărată cohortă de politicieni a fost prezentă, marți, la dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu, în spatele Bastionului Croitorilor din Cluj-Napoca. Emil Constantinescu, fostul președinte al României, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii sunt doar câțiva dintre cei care s-au adunat să îi aducă un omagiu lui Iuliu Maniu.
Dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu a fost programată tocmai în 8 ianuarie, ziua de naștere a marelui om politic. Printre invitați s-a aflat și fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Să ne amintim faptul că el a fost ales președinte din partea Convenției Democrate din România (CDR) care s-a înființat imediat după Revoluție, ca opoziție a Frontului Salvării Naționale. CDR s-a format din vechile partide istorice care au fost resuscitate după 1989, fără să mai aibă însă puterea și însemnătatea de odinioară. CDR (formată din PNȚCD, PNL, PDSR, PER, PAC și UDMR) a fost doar o copie palidă a ceea ce au fost odată vechile partide istorice, cu referire în special la Partidul Național Țărănesc (PNȚCD după Revoluție), condus de Iuliu Maniu în perioada 1926-1933 și 1937-1947. CDR a guvernat România într-o perioadă tulbure. CDR, condusă de Emil Constantinescu le-a promis românilor că în 200 de zile se va îmbunătăți viața tuturor cetățenilor. Nu mai trebuie să spunem că nu s-a făcut nimic din ceea ce s-a promis atunci. CDR și Emil Constantinescu au guvernat țara într-o perioadă în care acuzațiile de corupție erau la ordinea zilei.
Trebuie precizat că CDR a făcut la un moment dat un pact cu Partidul Democrat, alianță care a dus până la urmă la moartea Convenției. PNȚCD a continuat să fie partidul principal din alianță până în anul 2000 când CDR s-a dizolvat ca urmare a scăderii popularității pe fondul conflictelor din interior și a crizei economice post-comuniste în care se afla România post comunistă.
La dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu, Emil Constantinescu a ținut un discurs de mai bine de 10 minute în care a vorbit despre Iuliu Maniu și despre ce înseamnă iubirea de patrie. A recunoscut că statul român a făcut mult prea puțin pentru această personalitate marcantă a istoriei. Tocmai un om care a promis vrute și nevrute românilor s-a prezentat astăzi în fața clujenilor să le vorbească despre patriotism și valorile Partidului Național Țărănesc.
„Când am primit invitația m-am gândit ce oare s-ar putea spune despre un ctitor al Marii Uniri la câteva zile de la terminarea Centenarului Marii Uniri, care din păcate a fost un an al dezbinării și în care firavele încercări ale unui discurs rațional au fost acoperite de un val de violență verbală.
Este o datorie să spunem celor de astăzi și generațiilor viitoare ce am înțeles din lupta și viața lui Iuliu Maniu. Am înțeles să prețuim libertatea pentru că cei care au fost trimiși de regimul comunist în închisoare au fost trimiși pentru a fi exterminați. Am pierdut ocazia să vorbim cu tărie despre faptul că toți liderii Marii Uniri au fost trimiși în închisori. Ar trebui să învățăm cu toți ce înseamnă iubirea de patrie pentru că numai această iubire extraordinară față de patria sa l-a făcut pe Iuliu Maniu și pe ceilalți din jurul său să reziste.
Ar trebui să ne întrebăm ce am făcut pentru memoria lui Iuliu Maniu. Cu smerenie încerc să vă împărtășesc câteva din puținele lucruri care s-au făcut. În 1996, am schimbat numele bulevardului de intrare în București în Iuliu Maniu. În 1998, s-a anulat procesul și decizia de condamnare a lui Iuliu Maniu și decizia complementară de confiscare a tuturor bunurilor sale”, a spus Emil Constantinescu.
Cam același discurs sforăitor l-a avut și Emil Boc.
„A primit drept recunoștință zidurile închise dintr-o închisoare și a sfârșit în acea închisoare. Locația aleasă împreună cu specialiștii a fost dintre mai multe posibile, dar a fost aleasă pentru a transmite un mesaj prezentului, dar mai ales viitorului. Prezentului, un semn de recunoștință din partea Clujului unde s-a format, dar mai ales pentru generația tânără care trebuie să înțeleagă două lucruri: să ne prețuim înaintașii, care și-au dat chiar viața pentru ca România să acceadă spre libertate și spre România Mare. Și ceea ce s-a întâmplat cu Iuliu Maniu să nu se mai întâmple niciodată cu nimeni pentru ca niciodată această țară să nu mai aibă parte de regimuri totalitare și care să trimită după gratii pe cei care au apărat democrația”, a afirmat primarul municipiului Cluj-Napoca.
Era să fie prezent și ministrul Culturii, Daniel Breaz, dar l-au reținut niște treburi la București, așa că l-a trimis pe secretarul de stat care a citit discursul șefului său.
„Iuliu Maniu se întoarce în locul unde și-a desăvârșit studiile. El nu este uitat și această datorie de onoare de a ține aprinsă flacăra spiritului românesc și de a pune un semn de neuitare pentru marile personalități care au însoțit istoria zbuciumată a poporului nostru se îndeplinește aici la Cluj. Avem datoria să nu uităm aceste personalități și să devină pentru noi un model. Mesajul lor parcă este mai actual ca niciodată. Cred că ne apropiem de ceasul al 12-lea când trebuie să înțelegem că unirea face puterea, că unirea și nu dezbinarea dă unui neam puterea de a-și îndeplini idealurile”, a rostit Alexandru Pugna, secretar de stat Ministerul Culturii.
IPS Andrei a fost cel care le-a dat cu tifla politicienilor aflați la eveniment.
„În general, noi clericii suntem chemați să învățăm. De data asta să ne ierte, dar nu se vor supăra politicienii noștri, toți să învețe de la Iuliu Maniu. Să se uite la el în sus și să îi urmeze virtuțile pe care el le-a avut”, a spus IPS Andrei Andreicuț.
Câteva cuvinte despre Iuliu Maniu a rostit și PS Florentin Crihălmeanu, eparh al Episcopiei Cluj – Gherla.
„Acum 146 de ani, vedea lumina zilei în Bădăcinului Sălajului, Iuliu Maniu, rămas ca Sfinxul de la Bădăcin, vrednic fiu al Bisericii Greco-Catolice, cu un suflet ecumenic deschis, cu principii solide de viață și moralitate, doctor al Universității din Viena, avocat al Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului a făcut parte din a făcut parte din a treia generație a Școlii Ardelene blăjene, alături de Gheorghe Pop de Băsești, Ștefan Ciceo Pop, Alexandru Vaida Voevod, Teodor Mihali, Sfinxul nu a putut fi sfărâmat sau doborât ci doar sfărâmat sau mutilat de către comuniști”, a afirmat PS Florentin Crihălmeanu.
Evenimentul s-a încheiat cu depuneri de coroane.