Piata de produse bio si eco este abia la inceput in Cluj, insa lucrurile incep sa ia avant tocmai in aceasta perioada. In plina perioada de inregistrare a producatorilor de acest fel la Cluj, cativa dintre cei implicati direct in acest proces ne-au destainuit care sunt tendintele, avantajele si temerile pietei in acest moment.
Potrivit datelor inregistrate in cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj, in judet au fost inregistrati in 2014 in jur de 1.000 de producatori eco si bio. Pentru acest an, procesul de inregistrare si certificare se afla in plina derulare, urmand sa se finalizeze in luna august.
Ecoinspect S.R.L., primul organism romanesc pentru evaluarea conformitatii produselor agricole ecologice din Romania, a emis pentru 2014 documente pentru un numar de 77 de operatori din judetul Cluj. 25 de producatori au fost inregistrati in Cluj-Napoca, iar ceilalti in Marisel, Gherla, Sanmartin, Turda, Dej, Sic, Cacova Ierii, Lujerdiu, Bogata sau Barai. Din lista de producatori bio fac parte si nume cunoscute ca SC Ferma Steluta SA ori SC Plantextrakt.
SC “Nuci de Romania” SRL este o afacere inregistrata la Cluj si inspirata din strainatate.
“Suntem la inceput de drum, in faza de investitie, iar cel care a initiat actiunea este cetatean strain. El a observat aceasta tendinta de cautare a produselor eco si a decis sa investeasca intr-o livada cu nuci. Faptul ca vor fi produse ecologice inseamna in acest caz atat cheltuieli mai maric, cat si o perioada mai mare pana la obtinerea unei recolte, insa este o investitie pe termen lung”, a precizat Dacz Tibor, asociat in cadrul fimei.
Celalalt organism de certificare a acestui tip de produse este Ecocert, structura in cadrul careia cei mai multi producatori de la Cluj sunt din zona productiei de lapte si produse lactate.
“Exista o tendinta de adoptare a productiei ecologice inclusiv din partea unor companii de talia Napolact, dar si a altor firme de profil din judet. Pe partea de legume nu am avut foarte multe cereri”, a precizat un reprezentant al Ecocert Cluj.
De asemenea, se pune mult accent si pe zone mai putin abordate la noi, cum ar fi culturile de lavanda.
Asocierile intre producatori vor avea intr-un viitor nu prea indepartat si o forma in care vor colabora mai multe cooperative.
“Foarte putini au inteles pana acum ce inseamna cu adevarat eco. Multi au ales aceasta optiune avand in vedere mai mult subventiile care pot fi obtinute in acest fel. Nici chiar institutiile de stat nu intelegeau bine cum stau lucrurile. Situatia s-a schimbat acum, termenul este mai bine documentat si producatorii incep sa se concetreze si spre partea de procesare si valorificare”, a mai precizat acesta.
Ecocert a contribuit la dezvoltarea agriculturii ecologice in anii 1990, prin participarea la elaborarea reglementarilor franceze si europene. Rolul sau actual este de a interveni pe langa Ministerul Agriculturii si pe langa Comisia Europeana pentru a sprijini dezvoltarea acestui mod de productie. De asemenea, structura este specializata in certificarea produselor agricole ecologice.
“In calitate de organism de certificare specializat in agricultura ecologica, misiunea istorica a Ecocert este de a verifica pe teren conformitatea cu reglementarile agriculturii ecologice a exploatatiilor agricole si a industriilor agroalimentare, inainte de a emite documentele de certificare”, se arata pe pagina acestei structuri.
O alta categorie de produse obtinute mai aproape de natura ar fi cele care nu au aceste certificari oficiale, cele numite in mod curent traditionale. Cutia Taranului este un proiect care coopteaza acest gen de producatori prin crearea unei legaturi directe cu cumparatorii de la oras. In acest fel, legumele proaspat culese din gradini pline de rod din sate iau de cativa ani drumul Clujului si ajung direct in casele orasenilor, in cutii aduse chiar de producatori. Pe parcurs, a intrat in proiect si Bucurestiul si cutia s-a imbogatit cu paine, lactate si chiar carne de miel. Ideea a fost “importata” din Israel si a pornit din comuna clujeana Mociu.
“Cei cu care lucram noi produc traditional, dar nu eco sau bio. Pentru ei, certificarea nu este suficienta, pentru ca lucreaza cu mult mai multa blandete pamantul decat o fac fermele cu atestat. Costurile de certificare ar fi mult prea mari pentru ei, iar vanzarea in piete nu este avantajoasa pentru ei, deoarece lumea cauta legume aspectuase si nu e cazul celor traditionale. Noi credem doar in legatura directa dintre producator si consumator”, a apreciat Andreea Luncasu, initiatoare a actiunii, alaturi de sotul sau.
