Sanatate

Ce se ascunde in spatele unui zambet?

Antropologia culturala este marcata de o indelungata disputa: corespondenta dintre expresiile faciale si anumite emotii are o baza universala sau e dictata cultural? O dovada adusa de sustinatorii celei de-a doua variante este aceea ca zambetul poate exprima numeroase emotii, in functie de context: pe de o parte, placere sau bucurie sincera, iar pe de alta, orice emotie negativa, precum jena, tristete sau rautate.

 

 

Neurologul francez din secolul XIX, Duchenne de Boulogne, a observat insa ca exista cel putin doua tipare distincte ale miscarilor musculaturii faciale pe care le grupam laolalta si le desemnam cu acelasi cuvant. Unul implica atat muschiul care ridica si departeaza buzele (marele zigomatic), cat si pe cel care ridica pometii si trage pielea spre orbita oculara (orbicular al pleoapelor). El a identificat aceste miscari ca fiind un zambet de bucurie spontana. Celalalt tipar implica numai marele zigomatic, muschiul din jurul gurii. Ca un omagiu adus neurologului francez, cercetatorul Paul Ekman de la Universitatea din California a numit zambetul de bucurie spontana zambet Duchenne, celalalt fiind considerat un zambet fals, de convenienta sociala sau de mascare.

 

 

Activitatea electrica a creierului poate fi constata si masurata la persoanele active in stare de veghe, folosind un electroencefalograf (EEG). In cadrul unui experiment, au fost selectati subieti care puteau afisa zambetele Duchenne, la fel ca actorii. Atunci cand zambeau autentic, electroencefalograma indica tipare de activitate in emisfera stanga asociate in mod normal cu sentimentele placute. Activitatea in acele zone a disparut insa cand subiectii si-au schimbat expresia astfel incat sa afiseze zambetul fals, folosind doar muschii din jurul gurii. Cu alte cuvinte, electroencefalograma a aratat ca de fapt chiar se simteau mai veseli atunci cand afisau zambetul Duchenne, dar nu si cand suradeau doar de conveninenta.

 

 

Ati putea crede ca subiectii se straduiau sa se simta mai veseli pentru a putea afisa zambetul Duchenne, asa cum procedeaza uneori actorii, gandindu-se la ceva trist pentru a reusi sa planga la comanda. Cercetatorii au avut insa grija sa elimine aceasta posibilitate: i-au invatat pe subiecti cum sa compuna diverse expresii faciale, aratandu-le ce muschi sa foloseasca, dar au evitat cu scrupulozitate sa descrie miscarile muschilor faciali prin asocierea lor cu emotiile respective – “bucurie”, “fericire” etc. – si chiar fara a le numi “zambete”.

 

 

Acest lucru este important din cel putin trei motive. In primul rand, demonstreaza ca ne putem simti veseli pur si simplu zambind – atata timp cat zambim asa cum trebuie! In al doilea rand, putem deosebi un zambet sincer de unul fals – si, in unele cazuri, putem face diferenta intre o persoana onesta si una mincinoasa – privind cu atentie muschii din jurul ochilor. In al treilea rand, se constata ca un anumit tipar al activitatii cerebrale (un fel de “harta” cerebrala a bucuriei) este intr-adevar corelat biologic cu un tipar anume al miscarilor faciale; cei care sustin ca legatura dintre zambet si emotie este arbitrara si imprevizibila fac o confuzie intre doua tipuri fundamental diferite de expresii faciale.

 

 

Expresiile faciale au un caracter universal. In munca sa de cercetare in teren cu populatiile izolate, analfabete, din Noua Guinee, Paul Ekman a constatat ca membrii acestora corelau expresiile faciale dintr-o serie de fotografii cu descrierea emotiei corespinzatoare, exact asa cum o fac si occidentalii.

 

 

Dintre mai multe perechi de ochi, numai una corespunde unui zambet Duchenne de bucurie sincera si spontana. Celelalte percehi de ochi pot corespunde unei expresii neutre, unei figuri condescendente sau unei persoane manioase. Prin exercitiu puteti identifica intotdeauna zambetul adevarat, sincer, autentic.

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *