Diete

Ce ne dezvaluie Jurnalul alimentar

Luat in ansamblu, un Jurnal alimentar corect intocmit, poate arata atitudinea pe care o adoptam sau relatia pe care o intretinem fata de mancare, tinand cont de frecventa ingestiilor alimentare si de notitele despre starea de spirit, senzatiile, preocuparile si sentimentele noastre. Paginile lui ne dezvaluie deci elementele psihologice si fiziologice.

 

 

Studiindu-le, putem trage cateva concluzii:

 

 

–    Avem un comportament alimentar “conventional”, luand trei mese si eventual o gustare in timpul zilei. Ingestiile provin dintro stimulare fiziologica, foamea, iar cantitatea sau volumul de alimente este controlat de sentimentul de satietate, care se manifesta printr-o indestulare fizica.

 

 

–    Ne comportam dupa cum ne dicteaza lacomia. Majoritatea ingestiilor alimentare sunt compuse dintr-un singur aliment sau o singura grupa de alimente si cateodata nici nu simtim senzatia de satietate in afara unui context emotional. Suntem considerati “gurmanzi” daca preferintele noastre se indreapta catre alimente dulci sau bogate in grasimi.

 

 

–    Comportamentul nostru prezinta numeroase crize de bulimie, caracterizate prin ingestii alimentare excesive, incontrolabile si independente de senzatia de satietate. Aceste crize se pot produce la orice ora din zi sau din noapte, apar de obicei in conditii de angoasa si sunt insotite de un sentiment de rusine sau de culpabilitate. Asa se explica inducerea starii de voma sau luarea de laxative care ajuta la tinerea sub control a greutatii si la ascunderea acestei stari in societate.

 

 

–    Ne poate arata o “rontaiala” continua, in functie de pofte si mai ales de posibilitati, cu puseuri ocazionale de foame, potolite cu primul aliment la indemana sau cu unul anume. Nu ne mai este foame la ora mesei pentru ca am potolit deja aceasta senzatie prin “rontaieli”, iar accesele bruste de foame sunt potolite cu alimente prea dulci  sau prea grase.

 

 

–    Comportamentul alimentar ne este influentat in mare masura de emotiile de moment, de orice natura sau durata. Este vorba de multe ori de probleme personale, familiale sau profesionale care induc o stare de angoasa, stres sau nervozitate. Dar la fel poate fi vorba de un sentiment de bucurie, fericire care ne face sa ne dam peste cap obiceiurile alimentare.  Aceste sentimente si stari sufletesti conduc la comportamente diferite in functie de individ: a) fie “rontaieli” neincetate, accese violente de foame sau chiar mese in plus. Mancatul devine o senzatie sau un drog care calmeaza sau stimuleaza. De fapt, ne refugiem in alimentatie cautand o anumita protectie; b) fie o lipsa a poftei de mancare ce deriva din monotonia alegerii alimentelor sau, si mai frecvent, din absenta uneia sa a mai multor mese. Starile emotionale ne taie pur si simplu senzatia de foame, pusa pe planul doi de noile noastre preocupari…

 

 

–    Conduita alimentara este influentata de contexte fizice. Astfel, unii sau unele se arunca asupra frigiderului din momentul in care au ajuns acasa dupa o zi de munca. Pentru altii, pornirea televizorului da semnalul de incepere a consumului de chipsuri, alune, arahide, inghetata sau ciocolata.

 

 

–    Ne confirma existenta acceselor de foame sau a preferintelor pentru un anumit aliment. Intre prieteni, numim acest aliment “slabiciunea” noastra. Ciocolata este un exemplu relevant, fiind cel mai des intalnit. De obicei, ne justificam aceasta slabiciune prin existenta anumitor nevoi sau compensatii fiziologice “inconstiente”, metabolice sau psihice…

 

 

Dar in afara acestor justificari pseudostiintifice care ne servesc drept pretext pentru supraconsum, trebuie sa spunem ca, in cele mai multe cazuri, e vorba de o adevarata dependenta care ne perturba cu regularitate ritmul alimentar, bilantul caloric si senzatiile de foame si satietate. Exceptiile acestui “exces” de lacomie trebuie cautate cateodata in perioada copilariei, el fiind foarte usor de intretinut la varsta adulta, mai ales daca avem sertarele pline cu aceste tentatii. Sa incercam deci sa le consumam in cantitate moderata.

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *