Deși se află în umbra celorlalte instituții locale de cultură, mai există viață și între zidurile tradiționalei instituții, numită Casa Municipală de Cultură. În prezent, Casa Municipală de Cultură se află într-un stadiu de resuscitare și îmbunătățire a proiectelor derulate aici. Singura problemă majoră este spațiul neîncăpător. Ce evenimente de interes mai oferă publicului și cine le susține din punct de vedere financiar?
Cele mai multe case de cultură municipale din țară au devenit locașuri fără activitate sau cu activități sporadice și fără miez; din câteva zeci, au mai rămas puține funcționale. Casa Municipală de Cultură din Cluj-Napoca are încă diverse activități, care țin în priză un anumit public. Agenda instituției conține aproape 100 de activități anuale și acest organism cultural este în plin moment de “resuscitare” și metamorfozare. Conducerea și-a propus să vină cu soluții și proiecte care să înflorească viața culturală, care se desfășoară aici cu sprijinul unor artiști amatori și semi-profesioniști.
“Începând cu luna noiembrie a anului trecut, am fost detașat temporar în vederea evaluării situației Casei de Cultură și evident pentru a propune proiecte și soluții pentru îmbunătățirea activității. Ce conține agenda Casei Municipale? Am constatat că există o agendă care se bazează pe 3 categorii de proiecte. Prima categorie este cea a concertelor pe care ansamblul coral Voci Transilvania le realizează în fiecare lună. Ansamblul este format din amatori. Lunar, susțin o serie de spectacole. Media participării publicului variază între 200 și 300 de persoane. Unele concerte au loc la Muzeul de Artă sau Muzeul Etnografic, altele au loc fie în biserici, fie în alte spații. E un public destul de stabil. Au un repertoriu vast, cântă în 36 de limbi, de la chineză până la limbile slave și est europene. În fiecare lună se schimbă repertoriul”, a declarat directorul Florin Moroșanu.
Pe lângă aceste activități, se mai organizează programe cu rol educativ și au lansat și un proiect-pilot care vizează 12 licee din oraș. “Abonații” la evenimentele culturale organizate de Casa Municipală de Cultură sunt de toate vârstele și profită de faptul că intrarea e liberă la orice eveniment. Deși se lovesc de problema spațiului prea mic, personalul și voluntarii au ales să depășească creativ acest impediment. Ies în afara instituției, în cartierele orașului și chiar în sate, încercând să condimenteze cu poezie, teatru și film viața celor care sunt mai defavorizați din punct de vedere cultural. E un așezământ cultural care stă aproape de comunitate.
“Există activitățile realizate de Ucu Bodiceanu la Casa de Cultură: proiecții de film, evenimente devenite tradiționale: cum sunt parada motocicletelor și mașinilor de epocă, plus multe expoziții tematice. Multe expoziții sunt despre Clujul vechi: podurile Clujului, expoziții cu reclame din perioada interbelică. Mai există diferite dezbateri tematice, acum 3 săptămâni am avut aici o dezbatere destul de interesantă care își propunea să analizeze felul în care mitingurile de la începutul anului au fost sau nu un subiect de manipulare. Au participat atât reprezentanți ai universității cât și din societatea civilă. Și începând cu acest an există 3 proiecte noi. Unul dintre ele a început vineri, este un proiect pilot care se desfășoară în 10 sau 12 licee din Cluj-Napoca. Se numește “Vocea Poeziei” și este o activitate a trupei de teatru a Casei Municipale de Cultură. Trupa este formată din amatori și vin să prezinte elevilor care se pregătesc pentru Bacalaureat o serie de poezii reinterpretate de către acești actori, într-un cadru fictiv. Actorii vin și preiau teme din aceste poezii care se află în programă și încearcă să le traducă din perspectiva artistică pentru elevi. În fiecare vineri, până la vacanță, vor mai fi prinse alte licee din oraș. Pe lângă acest proiect, în această săptămână se desfășoară și un proiect cu un cinema mobil. Vom merge în licee din zona metropolitană și din Cluj cu un proiector mobil, o mașină care va face proiecții și vom prezenta un film pentru tineri, după care urmează dezbateri pe tema filmului. Casa Municipală de Cultură are și un un grup de fotografi amatori care realizează o serie de expoziții foto documentare. Ajungem la aproape 100 de activități pe an”, a explicat Florin Moroșanu.
Casa Municipală de Cultură este subordonată Consiliului Local și depind în totalitate de banii primiți de la bugetul public. Aleșii au fost generoși în acest an și au alocat suma de 395.000 de lei pentru promovarea culturii sub egida Casei Municipale de Cultură. Paradoxal, nu banii țin în loc dezvoltarea acestei instituții, ci lipsa unui spațiu suficient de încăpător pentru toate activitățile și numărul mic de personal angajat cu carte de muncă.
“Bugetul pe acest an pentru partea artistică este de 395.000 de lei. Noi suntem o instituție care primește subvenții pentru implementarea planului de activități, pe care în fiecare an îl trimitem spre aprobare Primăriei. Și în baza acestui plan primim aprobarea aferentă. Pe lângă bugetul alocat activităților culturale mai există și bugetul de funcționare, care este pe lângă cei 35.000 până la diferența de un milion de lei. În ultimii ani, execuția bugetului nu a fost integrală pentru că avem în organigramă mai multe posturi libere care nu sunt ocupate. Se justifică însă activitatea și vă spun de ce. În momentul de față, Casa Municipală de Cultură nu este o instituție pentru profesioniști.
Noi lucrăm foarte mult cu amatori sau semi-profesioniști, pentru că altfel am fi Filarmonica sau Teatrul. Dincolo de serviciile pe care noi le prestăm cu titlu gratuit pentru comunitate, este și un loc în care se formează diferite persoane: fotografi, actori, membri ai corului. Ei reușesc să dobândească experiență și se duc mai departe. Din punctul meu de vedere, instituția mai are de parcurs o bucată până ajunge să fie și foarte performantă, în condițiile în care în Cluj sectorul cultural este foarte dinamic. Ea este performantă, dacă vreți, la nivelul caselor municipale din țară”, a conchis directorul Florin Moroșanu.