„Trebuie să ținem cont că viitorul este unul care ține cont de sănătatea oamenilor, ori sănătatea oamenilor înseamnă mai puțină poluare”, a declarat primarul Emil Boc, care speră ca viitorul guvern să repare „greșeala” din 2017 prin care România a devenit un „cimitir de mașini” odată cu eliminarea taxei de mediu. Dincolo de problemele de mediu cu care se confruntă orașul smart, cu o rampă de gunoi la Pata Rât – Comisia Europeană a trimis României mai multe notificări de începere a procedurilor de infringement, din cauza depozitelor ilegale, Clujul ocupă un loc fruntaș în acest sens – municipiul Cluj-Napoca se înscrie în temele propuse de Uniunea Europeană: digital, green, rezilient. Iar pentru reducerea poluării, potrivit edilului clujean, Primăria are în vedere, prioritar, transformarea flotei auto a transportului public într-una electrică, nepoluantă.
Primarul Emil Boc a participat în calitate de invitat special la câteva dezbateri organizate în această săptămână pe tema Smart Cities. Dezbaterile au vizat subiecte precum digitalizarea accelerată a sistemului public, reziliența orașelor în contextul pandemiei, provocări pentru serviciile de mobilitate, subiecte actuale din domeniul administrativ și din sfera smart city din care o însemnătate deosebită o reprezintă neutralitatea climatică.
„Pe scurt, o chestiune de concepție, despre care mulți spun că prea mult insist asupra ei, dar cred că este o chestiune de oră exactă: acea abordare împreună – Eco și nu Ego, care distruge atâtea planuri, atâtea proiecte și e o piedică fundamentală și în dezvoltarea personală, colectivă, ca societate, ca țară.
Insist asupra acestui aspect. Iar la Cluj avem această șansă de a avea un ecosistem care este racordat la această vibrație. (…).
Aceasta este direcția Clujului și orașul ca o platformă, cu cele trei componente: green, digital și resilient.
Sunt cuvinte magice și românești, și europene”, a declarat Emil Boc.
Cu un scor extraordinar de 76% obținut de Emil Boc la alegerile locale din septembrie 2020, actualul edil poate impune direcția de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca după bunul său plac.
De altfel, acesta este secondat de grupuri de specialiști, experți și profesori, dar și dezvoltatori imobiliari (chiar din rândul consilierilor locali PNL), care dau tonul dezvoltării viitoare a municipiului.
Într-un asemenea context, administrația locală încearcă să prindă din mers ultimul vagon al trenului european, arzând multiple etape ce nu și-au găsit rezolvarea în ultimii 15 ani ai administrației Boc.
Dacă în cadrul UE, teme precum dezvoltarea digitală, verde și nepoluantă a orașelor reprezintă ultima tendință ce șe pliază pe o dezvoltare coerentă anterioară, Clujul încearcă să acopere polarizarea tot mai aceentuată prin subiecte care să niveleze discursul public și să racordeze dezvoltarea din următorii 7 ani la robinetul financiar al Uniunii Europene.
„Suntem obligați, prin forța lucrurilor, pentru ca cetățenii noștri să aibă acces la o viață mai bună să gândim în această manieră green, digital și resilience”, a mai adăugat primarul Emil Boc.
În privința cetățenilor, care cel puțin teoretic trebuie consultați de administrația locală care îi reprezintă, Primăria Boc a elaborat în ultimii ani două metode care merită apreciate, chiar dacă eficiența acestora este una redusă.
Este vorba de proiectul de bugetare participativă, prin care cetățenii au propus o seamă de teme și proiecte, iar administrația locală a realizat un concurs al acestor teme, astfel încât cele care au obținut cele mai multe voturi au fost validate de primărie.
Din nefericire, ritmul de implementare al proiectelor este unul extrem de încet, iar o parte dintre acestea au rămas doar la nivel de intenție.
Bugetarea participativă este un program început în 2017, care a avut și o ediție pilot în anul 2016.
Un număr de 30 de proiecte au fost declarate câștigătoare în cadrul programului de bugetare participativă, în ultimii doi ani. Trei proiecte declarate eligibile în 2017 au fost finalizat până la finalul lui 2019 – realizarea de unități inteligente de colectare a gunoiului, microbuze pentru elevi și artă în curtea școlii. Celelalte sunt fie la etapa de proiectare, fie la etapa de execuție. Niciun proiect declarat câștigător în anul 2018 nu a fost finalizat până în prezent. Majoritatea propunerilor au ajuns abia la etapa de proiectare.
Celălalt instrument de consultare a cetățenilor este reprezentat de așa-numitele dezbateri din cadrul Centrului de Imaginație și Inovație Civică (CIIC), desfășurate, în condiții normale, în incinta Casinoului din Parcul Mare al orașului.
Odată cu declanșarea pandemiei, activitatea acestui centru a fost transferată exclusiv în regim on-line, aspect în urma căruia participarea cetățenilor a fost surclasată de cea a specialiștilor și experților.
De altfel, chiar și în urma propunerilor înaintate de cetățeni – după cum s-a întâmplat în cadrul proiectului de revitalizare a Parcului Farmec – administrația locală a transpus anumite proiecte în practică fără a ține seama de sugestiile activiștilor de mediu, specialiștilor în spații verzi și a cetățenilor.
Direcția de dezvoltare a orașului decisă de reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, bazată adeseori pe experiența diverșilor specialiști, experți ș.a.m.d. ține cont prea puțin de vocea cetățenilor, iar mecanismele prin care clujenii își pot exprima poziția reprezintă mai degrabă motive de reclamă electorală, decât instrumente reale de stabilire a unui consens în privința dezvoltării municipiului.
Oricum, rezultatele de la ultimele alegeri locale îi permit primarului Emil Boc să coordoneze o echipă de funcționari – în Primăria Cluj-Napoca numărul angajaților este de cca 1200 de persoane – prin care viitorul digital, green și resilient al orașului nu mai poate cunoaște cale de întoarcere.
„La primărie avem un consiliu consultativ pentru antreprenoriat, inovare și IT, o premieră pentru România, format din reprezentanți ai administrației locale, ai clusterelor și ai universităților clujene. Stăm la aceași masă, iar acum definitivăm strategia de transformare digitală a Clujului, mai ales că pandemia a accelerat digitalizarea.
Facem acest lucru nu de ieri, de azi, ci de 10 ani, pentru a vedea cum să menținem Clujul atractiv în domeniul inovării, al păstrării forței de muncă după ce tinerii termină facultate.
Iar atunci cei din consiliu ne spun că pentru asta avem nevoie de locuire, de calitatea vieții, de infrastructură, de evenimente, de facilități fiscale pentru clădirile “verzi” care are atrag inovarea, de un bun transport public pentru a evita congestionarea orașului”, a arătat primarul Emil Boc în cadrul proiectului Smart Cities.
Bunăoară, drept exemplu al inovării și digitalizării fără precedent, Emil Boc a găsit de cuviință să doteze instituția pe care o coordonează cu imprimante, abia în 2020, în campanie pre-electorală
CITEȘTE ȘI: În anul 2020, Emil Boc, primarul Clujului smart, a descoperit scannerul
„Asta-i viitorul și al țării, și al Europei: obiectivul 2050 de a ajunge neutru din punct de vedere climatic ca și continent”, a explicat primarul Emil Boc, manifestându-și îngrijorarea în privința problemelor de mediu la nivel continental.
„Nu se va putea fără regiuni și orașe care să ajungă neutre din punct de vedere climatic.
Ori asta înseamnă inovare și digitalizare, asta înseamnă dimensiunea verde, și asta înseamnă că avem și resurse europene pe care le putem atrage pentru prima dată”, a conchis primarul celui mai smart city din România.
De altfel, primarul Emil Boc consideră că „partea plină a paharului” prezentată de contextul pandemiei este reprezentat de o digitalizare fără precedent a instituțiiilor, școlilor etc.
În aceste condiții – context epidemiologic extrem – Primăria Cluj-Napoca a fost dotată cu imprimante.
Cunoscând o asemenea digitalizare fără precent, după ce a fost dotată cu scannere, Primăria Cluj-Napoca demarează și digitalizarea municipiului: municipalitatea clujeană, alături de companiile din domeniul tehnologiei se află pe ultima sută de metri în privința adoptării strategiei de transformare digitală a orașului.
P.S:. Cu un munte de gunoi la Pata Rât, obiectivul lui Emil Boc pentru anul 2050, atunci când va împlini frumoasa vârstă de 84 de primăveri tomnatice (născut în 6 septembrie 1966) este de a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic, nu doar pentru Cluj, ci pentru întreg continentul european. În acest sens, inovarea, digitalizarea și reziliența reprezintă metodele la care a recurs administrația locală pentru a atinge acest obiectiv cu impact european.
sursa capturi: emilboc/facebook.com