In vizor

Când vorbim de bugetare participativă, România e mai normală la Dej, decât la Cluj

Procesul de votare în cadrul campaniei de bugetare participativă s-a încheiat, atât la Cluj, cât și la Dej.

Cele trei proiecte care au fost votate de dejeni au fost: implementarea sistemului de semaforizare cu buton la trecerile pentru pietoni din Dej, toalete ecologice automate potrivite și persoanelor cu dizabilități și un parc de plimbat câinii în cartierul Dealul Florilor.

Trei proiecte, așadar, normale și de bun-simț.

La Cluj au fost 15 proiecte câștigătoare, unele mai aberante ca altele: amenajarea unei piste de pământ pentru mașinuțe de jucărie cu suma de 80 000 de euro, marcaje treceri de pietoni pentru biciclete + semafoare pentru biciclete, realizate cu suma de 50 000 de euro, minirampă din ciment pentru skateboarding sub podul din Mărăști, construită cu suma de 70 000 de euro, o dezbatere publică online, care ne-ar costa 150 000 de euro, la fel ca proiectul care propune spații verzi cu copaci inteligenți. Un alt proiect câștigător al bugetării participative la Cluj cere studiu de fezabilitate pentru reamenajarea Canalului Morii, cu 150 000 de euro. Un perete legal pentru exersarea „artei stradale” ilegale a fost votat pentru a fi pus la dispoziția vandalilor. Ne va costa 2000 de euro. Iar lista proiectelor năstrușnice poate continua.

Aprobarea acestor proiecte elucubrante ne poate da impresia că la Cluj-Napoca bugetul este un sac fără fund, în care putem băga mâna pentru a implementa toate aberațiile! Numai exemplele de mai sus, cumulate, înseamnă 650 000 de euro din banii municipiului, adică ai noștri. Bani pe care nu îi avem, fiindcă bugetul local al municipiului Cluj-Napoca este îndatorat mereu prin contractarea unor finanțări rambursabile. Adică, spus pe românește, Clujul ia bani împrumut, atunci când realizează câte un proiect, iar împrumuturile le returnează cu dobânzi și comisioane.

Chiar acum, în luna noiembrie, Primăria a lansat un anunț de licitație pentru a lua un împrumut de 85 de milioane de euro, cu un grafic de rambursare ce se va întinde pe 30 de ani. Ce face în prezent Primăria vom plăti, cu alte cuvinte, tot restul vieții noastre.

Și ce face? Piste de pământ pe care să ne jucăm cu mașinuțele, copaci inteligenți, rampe din ciment pe sub poduri, treceri de pietoni pentru biciclete sau, dacă ne gândim la proiecte mai ample, reabilitează poduri, distrugându-le.

Municipiul ia bani pe datorie, ca primarul Emil Boc să implementeze hipsterisme și pentru ca firmele de casă să fie bine, ca să nu fie rău. E fain la Cluj! Însă, prin comparație, la Dej pare a fi România mai normală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *