La inceput de secol XXI, noi roamanii, cetateni ai unei tari bogate in resurse alimentare, ne batem cu pumnul in piept in toate ocaziile pe care le avem ca suntem una dintre generatiile cele mai hranite din intreaga istorie. Observati cat de multe festivaluri locale avem pentru alimente si bauturi! Pentru acest privilegiu platim un pret mult prea ridicat, sub forma atator boli, a invaliditatii si a mortii premature. Ca sa nu mai vorbim cheltuielile legate de ele.
Unde gresim? Sa fim cinstiti cu noi insine! Noi, romanii, mancam prea mult aproape din orice: prea mult zahar, prea multa grasime si prea multa sare! Publicitatea oficiala pentru reducerea consumului acestor alimente nu este luata in seama! Consumam prea multe calorii; pe deasupra mancam si de prea multe ori pe zi.
Acest “belsug” ajuta la punerea temeliei pentru aparitia bolilor arterelor coronare (care hranesc inima), a accidentelor vasculare cerebrale, a hipertensiunii, artritei, diabetului cu debut la maturitate (si recent la adolescenta!), a obezitatii si a catorva tipuri de cancer. Aceste boli sunt raspunzatoare de trei sferturi din totalul deceselor. Iar aparitia lor este legata de stilul de viata, mai precis de modul in care ne hranim.
In mod surprinzator, pesticidele si conservantii nu sunt agentii cei mai daunatori dintre alimentele pe care le consumam. Va prezentam, in cele ce urmeaza, doar sapte din “inculpatii” mai periculosi din alimentatia nostra cotidiana:
Zaharul. Pentru multi dintre concetatenii nostril, zaharurile rafinate contribuie cu peste 20 % la totalul caloriilor consumate intr-o zi. Pentru ca aceste zaharuri sunt lipsite de fibre si de alte substante nutritive, caloriile pe care le contin sunt “goale” sau “despuiate”. Data fiind densitatea lor calorica crescuta, ele constituie unul dintre cei mai puternici agenti promotori ai obezitatii.
Sarea. Romanii consuma intre 15-20 g de sare pe zi (3-4 lingurite); asta inseamna de cca 20 de ori mai mare decat ar fi necesar si constituie una dintre cauzele importante ale hipertensiunii, insuficientei cardiace si bolilor de rinichi.
Grasimea. Cei mai multi dintre noi nu ne dam seama ca 40 % (sau chiar mai mult) din totalul caloriilor le consumam sub forma de grasime. Aceasta depaseste cu mult posibilitatile metabolice obisnuite ale organismului. Rezultatul este astuparea vaselor de sange, cu aparitia bolilor arterelor coronare si a accidentelor vasculare cerebrale. Dieta bogata in grasimi contribuie, de asemenea, la aparitia obezitatii, a diabetului de maturitate si a anumitor tipuri de cancer.
Alimentele rafinate. Exista in popor ideea (gresita !) ca rafinarea (procesarea tehnologica) este ceva bun, pentru ca inlatura din alimente partile nedigerabile, care oricum sunt nefolositoare. In ultimul timp insa, aflam tot mai mult despre cat de necesare sunt fibrele alimentare (celuloza) pentru protectia impotriva catorva tipuri de cancer, pentru stabilizarea nivelului de zahar din sange, pentru controlul greutatii corporale si pentru prevenirea unui intreg sir de tulburari gastrointestinale, cum ar fi: litiaza biliara, hemoroizii, diverticulita si constipatia.
Proteinele. O alimentatie bogata in carne si produse de origine animala furnizeaza organismului mai multe proteine, grasimi si colesterol decat poate folosi acesta. Cei mai multi dintre noi consumam de 2-3 ori mai multe proteine decat ar trebui. Nutritionistii au ajuns la concluzia ca o dieta cu mai putine proteine, mai putine grasimi si colesterol este esentiala pentru imbunatatirea starii de sanatate si a longevitatii.
Gustarile. Senzatiile gustative a preparatelor rapide in uleiuri incinse sau cu maioneze artificiale tind sa ia locul hranei adevarate. Luate sau nu intre mesele principale, cand ne taie pofta, gustarile sunt luate in pauze sau in timpul unor activitati (vizionari TV, meciuri de football, etc.) sunt alimente sub forma de cartofi prajiti, fursecuri, placintele, cornuri rafinate care satisfac imediat pofta de mancare, dar au putine substante hranitoare.
Painea integrala, lactatele, salatele, fructele cam lipsesc. Aceste gustari tulbura digestia si impovareaza stomacul, producand indigestii, balonari, gaze, arsuri gastrointestinale.
Bauturile. Romanii beau arareori apa. In schimb, beau orice altceva: bauturi racoritoare carbogazoase si dulci, cafea, bere si alte bauturi alcoolice. Si aceasta de mai multe ori pe zi. Foarte bogate in calorii si lipsite de fibre, majoritatea acestor bauturi produc perturbari ale nivelului sangvin al zaharului si saboteaza orice efort de control al greutatii corporale. Iar alcoolul, fosfatii si alte substante chimice prezente in ele, reprezinta riscuri suplimentare pentru sanatate.
Se poate face ceva pentru corectarea acestor greseli in comportamnetul alimentar al romanilor? Bineinteles. Cum? Invatand sa consumam curent fructe, zarzavaturi si legume in zeci de forme, culori si arome precum si cereale integrale, mina de aur pentru preparate delicioase si sanatoase. Si romanii trebuie sa inteleaga ca o alimentatie variata, echilibrata, bazata pe alimente de origine preponderent vegetala, este capabila sa furnizeze intregul necesar de grasimi, proteine, fibre si alte substante nutritive. Acest tip de alimentatie poate intarzia si preveni majoritatea bolilor degenerative si poate ajuta la vindecarea lor. Consumul de alimente vegetale ne permite sa mancam cantitati mai mari de hrana, fara sa ne facem griji cu privire la castigul in greutate, si este de natura sa promoveze o sanatate optima si un tonus energetic ridicat pe tot parcursul vietii.