Bugetul general al judeţului Cluj pe anul acesta este unul record: 1.270.281.000 lei, adică 276 milioane euro, mai mare cu 51 milioane euro decât anul trecut. Din suma totală, bugetul local al judeţului este de 749 milioane lei (162 milioane euro). Cei mai mulți bani, adică 458 milioane lei vor fi folosiți pentru funcționare, iar pentru dezvoltare vor rămâne doar 290 milioane lei.
Este de remarcat faptul că foarte mulți bani merg către proiecte falimentare. Mai mult, banii județului se distribuie în funcție de antipatiile și simpatiile președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe. Este cunoscut faptul că între Alin Tișe și David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca există un conflict pe față, după ce șeful forului județean a decis, anul trecut în toamnă, să schimbe toți șefii de regii și societăți comerciale aflate în subordinea Consiliului Județean. Ca atare, pentru că Tișe nu îl suportă pe Ciceo, Aeroportul Internațional nu vede niciun leu anul acesta.
Este cu atât mai dubios faptul că nu se alocă deloc bani pentru aeroport cu cât merge pe profit constant și are o creștere spectaculoasă. De exemplu, pentru anul 2018, Aeroportul Internațional Avram Iancu și-a calculat un profit de 4 milioane euro. Pe anul 2016, profitul a fost de peste 4,3 milioane lei, iar în 2015 a fost de peste 1 milion lei.
Printre proiectele falimentare care primesc sume importante anul acesta se află Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), un proiect la care se lucrează doar pe hârtie. Peste 142 milioane lei (30,8 milioane euro) înghite acest proiect falimentar. Banii vor fi folosiţi, cel mai probabil, pentru consolidările versanţilor după ce în zonă au avut loc alunecări de teren şi cu puţin noroc şi pentru finalizarea investiţiei. Lucrările la această investiție au început în 2011 și au ajuns în prezent la un cost de 101 milioane euro, de patru ori mai mult decât valoarea inițială.
600.000 lei primește și proiectul Tetarom IV, început în mandatul de președinte al lui Tișe din perioada 2008-2012. Lucrările au pornit în 2014, când președinte era Horea Uioreanu. Din cauza numeroaselor neconformități sesizate de constructorul ACI, proiectul s-a împotmolit, Consiliul Județean a renunțat la o finanțare europeană importantă. Acest proiect care trebuia să fie gata în 20 de luni de la demararea lucrărilor este doar o poveste pe hârtie care primește bani de la buget.
Cea mai mare sumă din bugetul județului va merge către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului: peste 279 milioane lei. Banii vor fi utilizați pentru plata salariilor celor peste 1.000 de angajați și pentru asigurarea serviciilor pentru beneficiari.
Fosta RAADPP, transformată de ceva timp în denumirea de Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Cluj primește 37,5 milioane lei (8,1 milioane lei). Suma totală pentru transporturi este de 132,4 milioane euro.
În proiectul de buget nu este prevăzut dacă se vor aloca bani și pentru alte societăți și regii falimentare sau cu un pas în faliment. Drumuri și Poduri SA se află cu un picior în groapă, la ultima ședință de Consiliu Județean s-a pus problema intrării în faliment. Drumuri și Poduri a declarat în 2016 un profit de doar 6.900 lei. Pentru anul viitor, societatea estimează un profit de 1,2 milioane lei, dar este greu de crezut că va obține acest profit din moment ce acum se află într-o situație delicată.
Despre intrarea în insolvență a societății Pază și Protecție se discută de câțiva ani buni, angajații au făcut și proteste după ce nu și-au primit salariile la timp. Deocamdată, în cazul Pază și Protecție nu s-a luat nicio decizie de reorganizare. De cinci ani, Societatea Pază și Protecție este pe minus. În 2016, a declarat pierderi de peste 500.000 lei. Pentru anul 2018, societatea a estimat un profit de 1.000 lei.
De precizat situația Cluj Arena care a intrat în faliment anul trecut. Este cel mai răsunător eșec al managementului prost, numit pe criterii politice. Un alt caz este al societății Clujana, care a intrat, recent, în faliment. După ce a acumulat datorii de peste 13 milioane lei, Clujana a intrat în insolvență, în urmă cu câteva săptămâni. Activitatea firmei se derulează în continuare, existând contracte în derulare pentru asigurarea producției.