Bucatarii din alte tari europene

Preferintele oamenilor pentru diferitele preparate culinare sunt extrem de variate si in Europa; astfel se gateste in sudul sau nordul Italiei, Germaniei sau Spaniei. Mai mult decat atat, Catalonia sau Tara Bascilor au anumite trasaturi specifice, asa cum au regiunile italiene Lombardia, Piemont sau Roma.

 

 

Bucataria austriaca

 

 

Este un rafinat amalgam al bucatariei germane  si al celei italiene, cu influente orientale si cu o seama de contributii orientale. Ea s-a manifestat puternic in tot spatial Imperiului Austr-Ungar, resimtindu-se in Cehia, Slovacia, Serbia, dar si in Ardeal si Bucovina.

 

 

Printre supe este renumita supa vieneza, o supa de carne de vita si os cu maduva, condimentata cu ceapa prajita, boia de ardei, sare, piper, ingrosata cu faina si completata cu cubulete de cartofi. Renume mondial si o larga raspandire si-a gasit snitelul vienez din carne de vitel. O alta specialitate este escalopul “sandwich”, obtinut din snitele de vita lipite sandvis cu pasta de ansoa si unt. Nockerl, galuste mai mici decat cele germane, sunt cunoscute in toata zona si se asorteaza cu tocanita sau papricas; la fel este cunoscut Backhendl, carnea de pui de primavara data cu faina, ou si pesmet si prajita.

 

 

Printre deserturi este cunoscut Linzer-ul, o foaie acoperita cu gratii din acelasi aluat, spatiile dintre gratii fiind umplute cu marmelada de fructe; tortul Linzer, pe baza de migdale sau alune, taiat in 2-3 straturi si umplut tot cu marmelada de fructe; tortul Sacher, cu masa pe baza de oua batute, zahar, faina, migdale, ciocolata, acoperit cu marmelada de caise si imbracat in ciocolata.

 

 

Bucataria englezeasca

 

 

Englezii sunt mari amatori de peste si de fripturi calde si reci (servite cu diferite sosuri picante); urmeaza apoi legumele fierte natur, fructele, branzeturile. Printre pestii preferati se numara plaice (un soi de platica), codul, macroul si scrumbia afumata. Dintre preparatele de peste se pot aminti whitebait-ul, pesti marunti (mai ales sprot) prajiti, serviti ca aperitiv, kedgeree, o caserola cu peste afumat, orez si oua.

 

 

Friptura de vita pe aluat “Yorkshire pudding” care retine grasimea scursa din carne, cockaleekie, o supa scotiana de gaina cu praz, sau boxty, niste clatite irlandeze de cartofi, sunt tot atatea specialitati ale insularilor. Sunt cunoscute in toata lumea eggs and bacon (jumari de oua cu costita), ham and eggs (oua cu sunca), tocana de berbec sau plum pudding, o budinca de fructe (prune sa stafide, coacaze rosii sau mere).

 

 

Sandvisurile sunt de asemenea o inventie englezeasca, prezente si la five o’clock tee (ceaiul de la ora %), un ceai foarte fierbinte, servit cu zahar, lamaie si lapte. Alteori ceaiul se serveste  cu chifle, franzelute cu marmelada, gemuri, jeleuri. Pe langa ceai englezii beau multa bere, ale (o bere de fermentatie superioara, mai inchisa si mai tare – 6 º alcoolice), dat si vinuri, importante mai males din Franta. Dintre bauturile tari sunt renumite whisky-ul scotian si ginul.

 

 

Bucataria germana

 

 

Se consuma cu placere gustari reci. Un loc de cinste il ocupa cartofii si Nudeln (galuste mari si sanatoase), precum si Sauerkraut (varza murata). Se gateste de preferinta cu unt sau margarina. Dintre supe au trecere mai ales supele crema (de cartofi, mazare sau linte), ingrosate cu faina si lapte.

 

 

Se prefera carnea cu sosuri groase, cu paste fainoase, legume, rasoluri, “Braten” (fripturi), pui pane, soteuri, “Klopse” (perisoare mai mari). Se consuma peste, de exemplu “badischer Hecht” (stiuca a la Baden) cu frisca la cuptor. Germanii prepara o larga gama de carnati.

 

 

Dintre deserturi se prefera cele bogate: torturi, placinte si budinci cu fructe. Sunt amatori de fructe. Dintre condimente au cautare o gama destul de larga: ardei, piper, cimbru, telina, marar, ceapa, usturoi, foi de dafin. Dintre bauturi este de departe cea mai agreata berea.

 

 

Bucataria scandinava

 

 

Este caracteristica tinuturilor mai reci din nordul Europei si se impune prin larga varietate de mancaruri de peste, unul dintre principalele alimente ale acestei zone. Este renumit aperitivul gravlax, somon marinat in sare si marar, servit cu sos de mustar. Se consuma  de asemenea multa carne, lapte si produse lactate, precum si cartofi, fasole boabe, fainoase si dulciuri. Se prefera mancarurile consistente. Dintre bauturile slab alcoolice se prefera berea, iar dintre distialte aquavit-ul, obtinut din cereale si cartofi.

 

 

Contributia specifica a Suediei la gastronomia mondiala este smorgasbord, un somptuos platou compus din trei feluri. Primul este fileul de hering (care poate fi preparat in variate feluri: marinat, prajit, racitura etc.), urmat de frpturi reci, al treilea fel fiind format din chiftelute suedeze sau alte preparate calde. Dintre supe merita amintita “nyponsoppe”, preparata cu macese, alune si frisca batuta. Un desert popular este clatita suedeza servita cu fructe conservate.

 

 

In Norvegia de Craciun se prepara prajiturele numite “krumkage”; in Danemarca este renumit un sandvis, smorrebrod, continand intre doua felii de paine de secara peste afumat (curatat de piele si de oase), jumari de ou (sarate si piparate) si ceapa tocata marunt. Dintre preparatele calde se cuvine sa se mentioneze frikadeller-ul, un hamburger din amestec de carnuri tocate, sote, iar dintre deserturi, sandkage, o prajitura in straturi.

 

 

Finlandezilor le este familiar kalakukko (o placinta in forma de pasare, umpluta cu carne de peste afumat, slanina afumata si oua), vorshmack, un preparat din carne tocata, heringi si ceapa, budinca de smantana, cu nuci sau migdale si stafide.

 

 

Bucataria italiana

 

 

Italienii sunt renumiti pentru larga varietate de “pasta asciuta” (paste fainoase) si pentru pizza. Sunt cunoscuti pentru numeroasele feluri de “antipasti” (aperitive reci) si salamuri. Intre deserturi preferate se numara “gellati e granite” (inghetate), fara a mai vorbi de cafeaua “espresso”, o inventie italiana.

 

 

Ca si in multe alte tari bucataria difera de la o regiune la alta. Astfel, in nord se gateste cu unt, iar alimentatia se bazeaza pe orez, in timp ce in sud se gateste cu ulei de masline si baza sunt pastele fainoase. In sud, se consuma si multe “frutti di mare” (crabi, homari, melci, broaste). Dintre condimente in mod special este agreat busuiocul si oregano (ultimul pentru pizza).

 

 

Bucatariile spaniola si portugheza

 

 

Au multe in comun cu alte bucatarii mediteraniene, mai ales prin folosirea uleiului de masline. Multe preparate sunt comune celor doua tari, avand doar nume diferite. Astfel o tocana consistenta de pui piert poarta numele de cocido in Spania si de cozido in Portugalia. In ambele tari se consuma mult peste, in special cod si merlucius. Poate cea mai cunoscuta specialitate spaniola este paella, o combinatie savuroasa de orez, carne de porc si de pui, scoici, creveti, carnati, ardei si mazare. O specialitate catalana este zarzuela de mariscos, o tocana dintr-o amestecatura marina de pesti, homari, creveti, scoici, completata cu sunca si alune, stropita cu vin si presarata cu sofran.

 

 

Gustarile topas insotesc vinul Shery (Jerez) in bodegas. Sunt cunoscute si apreciate in multe tari specialitati spaniole ca jamon Serrano, o sunca afumata; carnatii chorizo; gazpachi, o supa crema condimentata de legume, servita rece; placintele de carne empanadas, sau olla podrida, din carne de vita (piept sau antricot), de porc, de oaie, de pasare si carnaciori picanti, toate fierte cu naut, zarzavat si legume, apoi servite pe un platou alaturi de supa clara.

 

 

In sudul Spaniei se consuma multa carne de porc, in nord, carne de vita, iar la munte, carne de oaie, intodeauna cu multe zarzavaturi si legume, cu faina de crustacei, condimentata cu ardei iute si sofran. In Portugalia se mananca chiar ceva mai condimentat (cu chimin si coriandru), preferandu-se supe consistente, pesti si fructe de mare, precum si carne brezata. In toata Peninsula Iberica se consuma aluaturi cu alune si miere, cu smochine sau curmale.