In vizor

Banii publici, vaporizați de Primăria Cluj-Napoca prin studii de calitate a aerului

Vineri, 16 iunie 2017,  de la ora 12.00, în Sala de Sticlă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, va avea loc dezbaterea publică privind aprobarea Planului de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca.

Conform referatului Direcției Ecologie Urbană și Spații Verzi (din cadrul Primăriei Cluj-Napoca), privind aprobarea „Planului de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca” de către Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, „Primăria a achiziționat Studiul de Calitate a Aerului necesar elaborării Planului de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca, de la S.C. Unitatea de Suport pentru Integrare Cluj-Napoca S.R.L.”

Planul privind calitatea aerului a fost elaborat, urmând să fie supus dezbaterii publice , după care va fi înaintat spre avizare Agenției pentru Protecția Mediului Cluj.

De la cine a achiziționat Primăria studiul de calitate a aerului?

Conform Gazeta de Cluj, clujeanul Sergiu Mihuț, patronul firmei Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, a învârtit avize de mediu până a luat o condamnare:

„Sergiu Mihuţ, patronul firmei clujene Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, care se ocupă cu elaborarea studiilor de evaluare asupra mediului, a fost condamnat cu suspendare într-un dosar de corupţie unde a mai fost condamnat şi fostul director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Mihaiela Mih Dehelean. 

El a fost implicat în dosarul Cuprumin, judecat în instanţele din Alba Iulia, unde a fost condamnat la trei ani cu suspendare, alături de fostul director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Mihaiela Mih Dehelean, şi de fostul director al societăţii Cupru Min SA Abrud, Gheorghe Iordache, cei din urmă primind aceeaşi pedeapsă.

Chiar dacă era cercetat penal, Mihuţ a câştigat din partea CNANDR un contract pentru efectuarea studiului de mediu aferent porţiunii de autostradă Ogra – Borş. Sergiu Mihuţ este semnatarul a numeroase studii de mediu favorabile pentru construirea unor microhidrocentrale pe cursuri de râuri.

În vara anului 2015, când Mihuţ era judecat pentru fapte de corupţie în dosarul Cuprumin, DRDP Cluj i-a atribuit firmei lui Mihuţ un contract în valoare de aproximativ 37.000 de lei pentru avizul de mediu necesar pentru porţiunea de autostradă dintre Ogra şi Borş.

De asemenea, Mihuţ a mai câştigat de la Hidroelectrica contractul ”Studiu de evaluare a impactului asupra mediului şi raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului” pentru CHEAP Tarniţa Lăpuşteşti. În condiţiile în care Hidroelectrica a estimat valoarea contractului la 55.000 de lei, fără TVA, firma lui Mihuţ a sublicitat cu 20.500 de lei şi a primit contractul.

Consiliul Judeţean Mehedinţi a atribuit firmei Unitatea de Suport pentru Integrare SRL contractul ”Revizuire Plan de Management al Geoparcului Platoul Mehedinţi” pentru suma de 482.670 de lei, fără TVA, în situaţia în care estimarea lucrărilor fusese de 790.200 de lei, fără TVA.

Legat de acest contract, Mihuţ a gafat când în studiul respectiv a inclus şi o fermă din judeţul Cluj fără ca aceasta să fi avut ceva în comun cu studiul pentru care el a fost plătit cu aproximativ jumătate de milion de lei. El a declarat pentru presa locală că nu a făcut nimic ilegal. Ba mai mult, el a comandat recoltarea unor noi probe din turbărie, ca să demonstreze că aria distrusă nu este una protejată.

Tot Mihuţ a fost implicat şi în scandalul în care firma pe care o patronează şi-a dat acordul în aspecte de mediu pentru realizarea unui întreg ansamblu de locuinţe în pădurea Făget de lângă Cluj. Potrivit ziuadecluj.ro, Asociaţia Transilvania Verde a contestat proiectul, argumentând că raportul care a stat la baza avizului conţine date false: «se vorbeşte despre Făget ca despre Roşia Montană, nu este identificată corect zona, dar nici speciile de plante şi animale care trebuie protejate, având în vedere că proiectul include şi o arie protejată prin programul Natura 2000.»

Firma lui Sergiu Mihuţ a realizat mai multe documentaţii pentru amplasarea de microhidrocentrale pe o serie de cursuri de râuri aflate în arii protejate. Printre ele se numără amenajarea râului Capra, din munţii Făgăraş, unde a fost realizată o microhidrocentrală. Pentru faptul că a fost aprobată construirea acestui proiect, România a intrat în procedură de infringement.”

Din planul pe maximum 5 ani a trecut deja un an și jumătate

Conform documentului încărcat pe site-ul Primăriei, planul de calitate a aerului este conceput pentru perioada 2016-2021, stadiul actual fiind: „în pregătire”. Persoana responsabilă este Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca. 

Potrivit art. 6 din HG 257/2017, „planul de calitate a aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii  de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile-limită pentru poluanții” definiți prin Hotărârea de Guvern, iar „setul de măsuri cuantificabile din planul de calitate a aerului se poate stabili pe o perioadă de maximum 5 ani”. 

Calendarul punerii în aplicare a planului de calitate a aerului specifică, în mod clar, 2016-2021:

Din moment ce setul de măsuri cuantificabile din planul de calitate a aerului se poate stabili pe o perioadă de maximum 5 ani, iar planul de calitate al Primăriei este conceput pentru perioada 2016-2021, urmând a fi supus dezbaterii publice și, eventual, aprobat prin hotărâre de Consiliu Local, doar acum, la jumătatea anului 2017, înseamnă că, din perioada maximă de 5 ani, s-a scurs deja un an și jumătate. Până ce măsurile vor ajunge să fie implementate în teren, va mai dura, cel mai probabil, cel puțin încă un an, un an și jumătate, iar apoi, în doi ani, va expira perioada maximă admisă de lege și va trebui întocmit și plătit un nou plan de calitate a aerului, cu o nouă firmă, posibil „cu cântec”. 

Banii publici se cheltuiesc, așadar, pentru elaborarea de studii și planuri care ajung să fie puse în practică doar înainte să expire, urmând apoi a fi irosite noi sume importante din bugetul public, al clujenilor, pentru alte studii și planuri, asumate, negru pe alb, în calitate de responsabil, de către primarul Emil Boc. 

Ziar de Cluj a solicitat Primăriei Cluj-Napoca să ne informeze cât a costat „Studiul de calitate a aerului” necesar elaborării Planului de calitate a aerului, care a fost modalitatea de atribuire a contractului și care au fost prevederile din caietul de sarcini. Vom reveni cu toate aceste informații, dar și cu analiza acestui studiu, care merită „studiat” cu atenție.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *