Insulele pentru calmarea traficului de pe DN 1 a fost un proiect demarat la recomandarea Băncii Mondiale şi implementat pe suport tehnic aferent acestei investiţii, purtând avizul Inspectoratului General al Poliţiei Rutiere. Actualul director general al companiei, Ştefan Ioniţă, a decis să renunțe la construirea insulelor de calmare, motivând că: ”Sunt contruite prost”. Dacă aceste insule au fost construite prost, cine se face responsabil de miile de accidente, numai în judeţul Cluj, soldate cu victime?
În România, pe bani europeni, au fost montate separatoare de benzi și parapeți în așa numitele ”puncte negre”. Separatoarele de sens montate în județul Cluj și-au câștigat, în scurt timp, renumele de „Capcanele mortii”, devenind mărul discordiei între primarii comunelor pe raza cărora au fost amplasate și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale.
În pofida numărului de accedente în creştere de la an la an, soldate pe lângă pagube materiale şi cu victime, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) s-a încăpăţânat să continue proiectul. Recent însă, diretorul CNAIR, Ştefan Ioniţă, a recunoscut că proiectul este unul cât se poate de prost. Târziu și în ciuda avertizărilor primarilor și a protestelor cetăţenilor din localităţile în care au fost implementate aceste advărate „insule ale morţii”. Pe raza judeţului Cluj, între Cluj-Napoca şi Turda, sensurile de circulaţie au început să fie separate în urmă cu doi ani prin borduri şi insule mediane, iar benzile au fost îngustate. Separatoarele de sens și parapeții montați de către CNADR în localitățile Feleacu, Tureni și Vâlcele au determinat revolta primarilor și a cetățenilor din comunele respective.
„E clar că sunt construite prost. Într-adevăr, se pare că proiectul produce disconfort participanţilor la trafic, neobişnuiţi cu aceste măsuri care veneau tocmai să atenueze şi să nu creeze probleme. Acum sunt semnalate aceste lucruri (accidente şi chiar decese din cauza lor n.red.). De aceea conducerea CNAIR a luat decizia să stopeze proiectul, am comandat un audit de siguranţă rutieră care ne-a fost pus la dispoziţie. Pentru contractele care încă nu au început acestea vor fi sistate, pentru cele în derulare vor fi emise dispoziţii de şantier astfel încât să se corecteze aceste insule”, a afirmat Ştefan Ioniţă.
Cu alte cuvinte CNAIR va plăti, nu puţin, pentru acest audit de siguranţă deşi realitatea din teren a demonstrat că multe dintre accidentele produse au fost cauzate de aceste separtoare de benzi.
„Vom da nişte dispoziţii de şantier care vor veni să corecteze toate aceste insule şi se vor atenua astfel încât să fie adaptate. Iar la ieşirea din localităţi acea şicană ar trebui să fie numai pe sensul de intrare, nu pe sensul de ieşire, să fie un semicerc. Necesitatea lor este dovedită ca fiind bună, sunt implementate şi afară şi sunt menite să protejeze pietonii de anumiţi şoferi care uită că trebuie să adapteze viteza de circulaţie în localităţi”, a precizat Ştefan Ioniţă.
Reprezentanții CNADR Cluj au susținut, în repetate rânduri, că nu poate opri lucrările deoarecere nu Compania se face vinovată de implementrea proiectului finanțat din fonduri europene. Decizia de implementare aparține Inspectoratului General al Poliției Române, ca urmare a unui studiu care a analizat zonele în care s-au produs în timp cele mai multe accidente soldate cu victime.
Una dintre victimele gardurilor şi bordurilor de pe mijlocul şoselei, instalate de CNADR a fost Alexandra Filimon.Tânăra a fost lovită la sfârşitul anului 2016 de o maşină pe trecerea de pietoni în Vâlcele, iar ambulanţa a ajuns cu întârziere, pentru că a fost prinsă în coloană. Apoi, şoferul a mers mai mult pe contrasens, după cum arată un raport al intervenţiei.
“Apelul la 112, în data de 12.11.2016, a fost recepţionat la ora 14.33, iar echipajul a raportat că a ajuns la caz la ora 14.46 de minute. Deplasarea ambulanţei la caz a fost îngreunată de traficul congestionat, dar mai ales de existenţa delimitatoarelor de sens. Aceşti factori au obligat echipajul de terapie intensivă să ruleze cu membrii pe contrasens, în condiţii de trafic aglomerat pe două sectoare, respectiv Feleacu şi Vâlcele. Autospeciala a rulat pe contrasens de la sensul giratoriu din Feleacu până la ieşire din localitate, iar în localitatea Vâlcele până la prima trecere de pietoni”, se arată într-un raport trimis prefectului.
În noiembrie 2016, peste 500 de felecani au protestat şi împotriva gardurilor şi bordurilor prea înalte. Însă protestele lor au rămas fără răspuns până în acest weekend, când Ştefan Ioniţă a decis să stopeze lucrările.