Continuam cu seria de analizelor ce iau la purecat bugetele orasului si ale judetului din 1993 pana astazi, pentru a ne lamuri de ce Clujul a evoluat atat de putin in ultimii 20 de ani, desi are semnificativ mai multe resurse. E vorba de incompetenta administratorilor publici, e vorba de resurse prost dramuite sau de timpuri in care Clujul a fost blocat la nivel politic? Nu stim daca vom rezolva ceva cu aceste analize, dar, cu siguranta, ele nasc multe intrebari.
Ultimul material din aceasta serie compara bugetele municipiului Cluj din 2003 si cel actual, din 2013. In ultimii 10 ani, sumele acordate au crescut de aproape 5 ori, de la 64 de milioane de dolari, la aproape 300 de milioane USD. Din cei peste 2.311 miliarde de lei vechi, cat era bugetul acum un deceniu, cei mai multi bani s-au dus pentru invatamant – 812 miliarde de lei vechi, urmat de intretinerea strazilor – 265 de miliarde. S-au mai dat 250 de miliarde de lei vechi pentru retele, centrale si puncte termice si 120 de miliarde de lei pentru asistenta sociala. Transportul in comun a inghitit aproape 90 de miliarde, in timp ce sanatatea, putin peste 30 de miliarde de lei. Cele mai vaduvite domenii au fost cultura si activitatile sportive, care au primit, in total, 6,3 miliarde de lei vechi.
Remus Lapusan, presedintele PSD Cluj, spune ca desi au trecut ani buni peste orasul de pe Somes, executivul nu are nicio prioritate noua.
„Bugetul a crescut constant in fiecare an, dar prioritatile au ramas aceleasi: drumuri, locuri de parcare, curatenie, spatii verzi. Nici nu se poate compara, intr-un fel, pentru ca bugetul a depasit de mult un miliard de euro, normal ca e mai usor acum. Din pacate, in acest moment, executivul s-a plafonat. A ramas blocat intr-un punct si nu se mai face nimic vizibil in oras. Intr-adevar, intre mandatele 2000-2004 si 2005-2008 a fost un salt enorm. Atunci, orasul a avut parte de o dezvoltare vizibila. Acum , e evident pentru toata lumea, Clujul condus de Emil Boc e blocat. In continuare, avem probleme cu gunoaiele, cu strazile”, a declarat Lapusan, consilier local in 2003.
In 2013, transporturile au primit cei mai multi bani, depasind 254 de milioane de lei. Lucrarile pentru repararea si modernizarea strazilor vor beneficia de peste 200 de milioane, fiind urmate de invatamant, cu o alocare de 178 de milioane de lei.
Strazi si iar strazi
Petru Calian, consilier local in forul Clujului din acea perioada, spune ca prioritatile Clujului de acum un deceniu erau clar conturate: ca si acum, se cheltuiau foarte multi bani pentru repararea si intretinerea strazilor. Exista, insa, o problema acuta a locuintelor, pentru a carei rezolvare se alocau sume serioase din bugetul local; reabilitarea claririlor era, din nou prioritara, urmata de spatiile verzi.
„Bugetul era mult mai mic in comparatie cu cel de acum. Veniturile din acea perioada erau mult mai reduse, dar valoarea leului era mai mare – cu bani mai putini puteai face mult mai multe. Inflatia nu era atat de ridicata. Oricum, bugetul era axat pe lucruri exacte, cu sau fara importanta. In acea perioada, era goana dupa statui, dupa flacara vesnica, lucruri pe care nu le-am considerat niciodata importante. Se cheltuiau o gramada de bani pe repararea si intretinerea strazilor, dar acest lucru s-a mai temperat putin odata cu repararea capitala a peste 380 de strazi din municipiu. Apoi, o perioada, bugetul a fost scutit de asemenea cheltuieli. RADP-ul de atunci a facut multa risipa”, isi aminteste Calian.
Investitii in locuinte
In 2003, s-au alocat, pentru „dezvoltare publica si locuinte”, peste 122 de miliarde de lei vechi. De asemenea, 25 de miliarde din buget au mers catre rambursarea imprumuturilor interne pentru investitii. In acest an, din bugetul local, 75 de milioane de lei reprezinta bugetul imprumuturilor interne.
Clujul a evoluat mult in ultimul deceniu, considera Petru Calian, insa administratia locala ar putea sa se descurce mai bine la capitolul fonduri europene.
„Atunci, nu existau fonduri europene, asta permite, in prezent, un buget care sa aiba investitii mai mari. Acum, viziunea este mult mai realista si mai europeana. In mare parte, lucrurile au evoluat in bine. Ar trebui, insa, sa se atribuie mai multe fonduri europene pentru proiecte mari – regionalizarea va atrage, probabil, asta”, declara Petru Calian.
La o scurta analiza a celor doua bugete, concluzia este cea la care au ajuns si cei doi fosti consilieri – unul din PSD, iar celalalt din PDL: au trecut 10 ani peste oras, bugetul a crescut simtitor, posibilitatile sunt mult mai variate, avem posibilitatea de a atrage fonduri europene, iar investitorii straini vin cu mai multa incredere in Romania. Cu toate acestea, Clujul este plafonat si nu are nicio viziune noua.