Laura Stefan, unul dintre cei 17 experti europeni anticoruptie de la Bruxelles, a vorbit astazi la Cluj despre rolul Directiei Nationale Anticoruptie si al Agentiei Nationale de Integritate in lupta cu marea coruptie din Romania. In opinia expertului, procurorii anticoruptie au facut, pana acum, o treaba buna, reusind sa condamne 1.500 de persoane in cazuri de coruptie la nivel inalt, intr-un interval de sapte ani.
Stefan, care este expert la varf in comisia UE privind politicile anticoruptie, considera activitatea DNA una foarte buna.
“Din 2005 pana in 2012, Directia Nationala Anticoruptie a obtinut condamnarea a 1.496 de persoane in cazuri de coruptie la nivel inalt. Mi se pare o suma impresionanta pentru Romania. Tara noastra a obtinut rezultate foarte bune in acest segment, iar rata condamnarilor DNA este de 90%, peste media europeana”, a declarat Laura Stefan.
“Buzunarul personal e intotdeauna mai aproape de piele”
Laura Stefan a facut parte si din echipa de juristi care au lucrat la Legea ANI, alaturi de Monica Macovei.
“A existat o rezistenta teribila impotriva introducerii unui mecanism administrativ de control al averilor, mai mare decat rezistenta in ceea ce priveste modernizarea privind finantarea partidelor politice in Romania. Daca e sa nu fim ipocriti, acest lucru ne spune ceva despre felul in care functioneaza tara noastra. De ce atat de putina rezistenta atunci cand modifici legislatia privind finantarea partidelor politice si atat de mare mare rezistenta atunci cand e vorba despre verificarea averilor personale? Probabil pentru ca buzunarul personal e intotdeauna mai aproape de piele decat buzunarul partidului”, a fost concluzia expertului european privind lupta anticoruptie.
Stefan a vorbi si despre rolul declaratiilor de avere in transparenta institutionala. “Declaratiile de avere au fost introduse pentru prima oara in 1996. Erau secrete. Apoi, in 2003 erau publice, dar irelevante. Adica erau un fel de chestionare sociologice la intrebarea : <
Clujenii tolereaza mica coruptie
Ioan Hosu, sociolog, a venit in completarea expertului, aratand ca la nivel local exista studii care releva faptul ca mica coruptie este tolerata.
“Exista o toleranta mare fata de coruptia mica. Oamenii tolereaza coruptia pentru ca asa isi rezolva ei problema. Daca vrei sa primesti servicii publice de buna calitate, trebuie sa mai ungi un pic sistemul. Intr-un studiu se arata ca peste 70% dintre respondentii clujeni spun ca nu au nicio problema cu onestitatea si cinstea functionarilor. Din aceste studii, rezulta ca in Cluj nu exista coruptie! (rade). Chiar daca exista, perceptia este alta. La nivel local, bacsisul este vazut ca fiind un lucru care ma ajuta sa ma descurc, iar coruptia mare este numai sus”, a aratat sociologul Ioan Hosu, din cadrul Universitatii Babes-Bolyai Cluj.
Laura Stefan si Ioan Hosu au participat, astazi, la Conferinta “Ce am facut cu coruptia in Romania”, organizata de Facultatea de Stiinte Politice si Administratie Publica din cadrul UBB Cluj.