Consumul de zahar si de dulciuri ultrarafinate este asociat atat cu hipertensiunea arteriala, cat si cu incidenta crescuta a afectiunilor cardiovasculare. Anumiti cercetatori considera ca acest factor alimentar ar fi mai important decat consumul de grasimi. Zaharul mareste vascozitatea sangelui, ceea ce poate duce la formarea trombilor, si amplifica rezistenta la insulina. Atat excesul de insulina, cat si nivelurile scazute de zahar din sange prezinta un potential lezional pentru artere.
Daca surplusul de zahar nu este cerut de organism, el va fi convertit in grasimi. O dieta bogata in dulciuri determina cresterea tensiunii arteriale, reduce rezistenta la stres (ceea ce reprezinta in sine un alt factor de risc) si poate conduce la diabet zaharat. Faptul ca majoritatea diabeticilor sufera de afectiuni cardiovasculare arata ca legatura dintre zahar, dulciuri rafinate si boala cardiaca este foarte stransa. Dimpotriva, o alimentatie bogata in fibre si in glucide complexe, asa cum este, spre exemplu, cea pe baza de linte, de fasole si de grau integral, este benefica pentru sanatate.
Zaharul actioneaza ca un stimulent. El poate induce explozii de hiperactivitate, urmate de secatuirea energiei. Asa actioneaza si alte stimulente, cum ar fi ciocolata, bauturile pe baza de cola, cafeaua si ceaiul negru, care favorizeaza eliberarea zaharului din depozitele organismului. Cafeaua si ceaiul priveaza organismul de elemente minerale, cum ar fi potasiul si magneziul, reducand absorbtia lor din alimente si grabind eliminarea acestora pe cale renala. Reducerea aportului de stimulente duce la scaderea riscului de boala cardiovasculara.
Grasimile
Grasimile, din care aproape jumatate sunt saturate, furnizeaza 42 % din totalul caloriilor dintr-o dieta medie echilibrata. Grasimile saturate nu reprezinta o componenta esentiala a alimentatiei noastre, cu toate ca este imposibil si inutil sa le evitam in totalitate. Ele pot fi transformate in glucoza (sursa de energie) sau pot fi depozitate sub forma de tesut adipos, care cel putin ne “izoleaza’ si ne “captuseste”. In orice caz, este mai sanatos sa reducem aportul total de grasimi astfel incat ele sa furnizeze doar 30 % din calorii si ideal ar fi ca ponderea grasimilor saturate sa reprezinte maximum o treime din total.
Vechiul sfat de a inlocui grasimile saturate cu grasimi polinesaturate mancand, de exemplu, margarina in loc de unt, nu este recomandat. Atunci cand sunt gatite sau rafinate / procesate (asa cum se intampla cu margarina), din grasimile polinesaturate iau nastere agenti oxidanti care afecteaza celulele din peretii arterelor. Asadar, corect ar fi sa diminuam aportul total de grasimi, sa bem lapte degresat, sa devenim semivegetarieni si sa mancam peste si pui mai degraba decat carne de porc sau vita, sa nu abuzam de branzeturi si sa evitam preparatele fast-food si alimentele ultrarafinate care, de obicei, au un continut bogat in zahar si in grasimi saturate.
Produsele bogate in grasimi polinesaturate neprelucrate sunt benefice pentru organism, motiv pentru care se recomanda sa fie ingerate ca atare, crude. Asadar, pastrati-va uleiurile din vegetale presate la rece pentru salate si pentru maioneze, mancati nuci si seminte neprajite si evitati prajelile pe cat posibil.
Sarea
Sarea este un conservant. Initial, ea a fost folosita pentru a conserva carnea, deoarece incetineste reactiile enzimatice care au ca rezultat putrefactia. Cu toate ca avem nevoie de o anume cantitate de sare in fiecare zi, ea este oricum prezenta in toate alimentele, inclusiv in fructe si legume. Pur si simplu nu este cazul sa mai adaugam sare in hrana de zi cu zi. Se stie ca aportul excesiv de sare duce la cresterea tensiunii arteriale, mai ales la persoanele cu valori “la limita” ale acesteia.
Din nefericire, nu s-a descoperit o metoda simpla care sa determine daca o persoana sau alta ar avea o predispozitie speciala la efectele sarii, asa incat cel mai bun sfat este sa evitati adaosul. Marea masa a populatiei consuma peste 10 g de sare pe zi, ceea ce reprezinta o cantitate de peste 20 de ori mai mare decat necesarul. Pentru majoritatea oamenilor, evitarea surplusului de sare duce la normalizarea sau scaderea considerabila a valorilor tensiunii arteriale.
Alcoolul
In general, cantitatile mici de alcool sunt considerate benefice. Cercetarile au demonstrat ca un aport zilnic minim de alcool mareste nivelul de HDL care contribuie la reintoarcerea colesterolului la ficat, locul de unde poate fi eliminat din organism. Vinul rosu, bogat in proantocianidine antioxidante, are in mod special astfel de efecte benefice. Asadar, un pahar de vin poate fi chiar binevenit. Pe de alta parte, se pare ca pana si in cantitatile mici de alcool duc la cresterea tensiunii arteriale.
Un grup de cercetatori a observat ca persoanele internate in spital prezinta in general valori scazute ale tensiunii arteriale. Presupunand ca reducerea consumului de alcool ar putea avea legatura cu aces fenomen, ei au oferit unui grup de pacienti o cana de bere in fiecare zi. Bineinteles ca acesti pacienti nu au mai prezentat obisnuitele valori scazute ale tensiunii arteriale. Cu greu am putea considera alcoolul, care este o neurotoxina si o substanta ce priveaza organismul de vitamine si de elemente minerale, drept un factor benefic pentru sanatate. Oricum, un pahar de vin rosu pe zi are probabil putine efecte negative si poate fi salutar, cel putin din punctul de vedere al patologiei cardiace.
.ro