Vegetarienii “rasar” si se inmultesc din ce in ce mai mult, pe zi ce trece. Numai in SUA exista peste 14 milioane. Considerati pana nu de mult fanatici sau hippy inatrziati, vegetarienii sunt astazi priviti cu tot mai mult respect. Lumea incepe sa-i considere ca fiind mai sanatosi, iar beneficiile ecologice ale modului lor de alimentatie devin din ce in ce mai evidente.
Avantaje. Sapte din zece compatrioti de-ai nostri mor inainte de vreme din cauza uneia dintre urmatoarele trei boli ucigase: bolile cardiace, cancerul si accidentul vascular cerebral. Toti nutritionistii sunt de acord in mod categoric cu faptul ca alimentatia de tip occidental este cauza principala a acestor boli. Ei confirma faptul ca grasimile saturate si colesterolul, consumate in cantitati disproportionate fata de nevoile organismului, sunt principalii “inculpati”, iar produsele alimentare de origine animala constituie cea mai bogata sursa de grasimi saturate, precum si unica sursa de colesterol. Aceste alimente sunt consumate, de obicei, in dauna alimentelor bogate in hidrocarbonate (glucide) complexe, cum ar fi cerealele, vegetalele si fructele.
Riscul mediu de a dezvolta o boala cardiaca pentru un barbat care consuma carne, oua si produse lactate este de 50 %. Daca acest barbat renunta la carne, riscul scade la 15 %. Dar o alimentatie complet vegetariana poate preveni pana la 90 % din accidentele vasculare cerebrale si pana la 97 % din infarctele miocardice. Studii recente dovedesc, dincolo de orice umbra de indoiala, ca o alimentatie vegetariana, saraca in grasime, este capabila sa inverseze evolutia bolii ateromatoase cardiace chiar si la pacienti care fusesera deja programati pentru interventie chirurgicala de bypass coronarian.
Daca veti alege sa consumati alimentele in starea lor naturala sau gatite fara sa li se adauge acele calorii goale, veti putea sa scapati de kilogramele in plus si sa ramaneti la o greutate nepericuloasa pentru sanatate.
Riscul de a se imbolnavi de cancer de prostata, san si colon este de 3-4 ori mai mare pentru cei care consuma zilnic carne, oua si produse lactate, fata de cei care consuma sporadic sau de loc astfel de alimente. In afara de aceasta, femeile vegetariene au oase mai rezistente, iar demineralizarea osoasa este mai redusa odata cu inaintarea in varsta in comparatie cu a celor care consuma produse alimentare de origine animala.
Este capabila o alimentatie vegetariana sa acopere toate nevoile nutritionale? Cu usurinta. Ratia de proteine recomandata pentru adulti este cuprinsa intre 44-61 g pe zi, ceea ce reprezinta cca 10 % din totalul caloriilor consummate. Carnea prajita sau fripta ofera 20 % din totalul caloriilor ei, sub forma de proteina utilizabila. Continutul proteic al majoritatii vegetalelor depaseste 20 % din totalul caloriilor lor, iar al cerealelor depaseste in general 10 %. Fasolea si rudele ei, precum si semintele contin cca 25 % din totalul caloriilor sub forma de proteine utilizabile. Exista proteine din belsug in alimentele vegetale, care pe deasupra mai au si avantajul ca sunt sarace in grasime, contin cantitati generoase de fibre alimentare si sunt practic lipsite de colesterol. Aportul de proteine complementare (adica provenite din surse vegetale diferite) si de fier nu ridica practice nici o problema, atata timp cat se consuma o varietate de alimente de origine vegetala. Cu toate acestea, vegetarienii “puri” pot avea nevoie de mici suplimente de vitamina B12.
Avantaje ecologice. Trecerea la un mod de viata vegetarian ar micsora in mare masura impactul pe care actuala noastra alimentatie, bazata pe produse animale, il are asupra mediului inconjurator. Poluarea agricola produsa de cresterea intensiva a animalelor este mai mare decat cea produsa de toate celelalte activitati umane si industriale la un loc. Pasunatul excesiv si cultivarea unor suprafete intinse de pamant pentru obtinerea furajelor contribuie substantial la saracirea si eroziunea solurilor.
Insa impactul ecologic al alimentatiei bazate pe carne depaseste cu mult granitele Americii de Nord; de pilda, americanii consuma cca 100 milioane de carne de vita din America Centrala, in fiecare an. Proprietarii de terenuri au distrus aproape jumatate din padurile tropicale ale regiunii, transformandu-le in pasuni pentru cresterea vitelor, a caror carne este ceruta pe piata mezelurilor. Pentru obtinerea unui singur carnacior de 100 g, sunt necesari 8,5 mp de teren-pasune.
Adoptarea vegetarismului pe scara larga ar permite folosirea cerealelor si a altor alimente vegetale pentru hranirea infometatilor lumii. Aceasi suprafata de teren care este necesara pentru hranirea unui singur consumator de produse alimentare animale ar putea hrani 20 de vegetarieni.
Tranzitia la alimentatia vegetariana necesita, in general, un anumit timp, in care se renunta mai intai la carnea rosie, apoi la carnea de pasare, la cea de peste si, in final, la oua si produsele lactate. O alta varianta buna ar fi sa incepeti cu una sau mai multe zile pe saptamana fara carne; pe masura ce va experimentati in pregatirea mancarii vegetariene, puteti creste treptat numarul meselor fara carne.
Trecerea la o alimentatie in care carnea nu mai ocupa pozitia centrala nu este o chestiune chiar asa de dificila cum pare la prima vedere. Preparatele pe baza de fasole, pastele fainoase si alte feluri de mancare fara carne nu sunt o noutate. Tot ce va ramane de facut este sa va folositi imaginatia si sa savurati bogatia de arome a alimentelor vegetale, economisind in acelasi timp o buna parte din banii pentru mancare si bucurandu-va de o sanatate din cea mai buna.
Dovezile impotriva consumului de carne continua sa se adune. Alimentatia vegetariana se dovedeste a fi alimentatia ideala, capabila sa promoveze sanatatea, sa previna imbolnavirea, sa ofere hrana celor flamanzi si sa conserve planeta. Este timpul sa incetam sa mai ucidem milioane de fiinte in fiecare zi, pe care apoi sa le mancam.