Președintele sârb Aleksandar Vucic va încerca să obțină un nou mandat în alegerile prezidențiale care vor avea loc duminică. În timp ce Vucic le promite sârbilor „pace și stabilitate”, Occidentul pune presiune pe administrația sa pentru a alege între legăturile strânse cu Rusia și visul Serbiei de a adera la Uniunea Europeană, scrie Reuters. Circumscripţiile electorale s-au deschis duminică, la 05:00 GMT (ora locală 07:00) şi se vor închide la 18:00 GMT. Primele rezultate sau proiecţii sunt aşteptate în timpul nopţii de duminică spre luni, scrie Agerpres.
În Serbia au loc duminică alegeri prezidenţiale şi legislative, la care actualul preşedinte, populistul Aleksandar Vucic, şi formaţiunea sa, Partidul Progresist Sârb (SNS), caută să-şi reînnoiască mandatele, la 10 ani de la sosirea la putere, informează EFE. Circa 6,5 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi la urne să aleagă un nou preşedinte pentru un mandat de cinci ani, dintre opt candidaţi. Alegătorii vor desemna un nou parlament, cu 250 de mandate, având de ales între 19 partide şi coaliţii într-un scrutin legislativ anticipat, şi vor vota şi într-un scrutin municipal, în Belgrad şi în alte 13 oraşe sârbe. Opoziţia proeuropeană este încrezătoare într-un rezultat bun la Belgrad, unde are cele mai multe opţiuni, şi consideră că un eventual triumf în capitală, unde locuieşte un sfert din electorat, ar reprezenta începutul sfârşitului pentru guvernarea lui Vucic, pe care îl critică pentru autoritarismul său în creştere.
Mai multe sondaje de opinie semnalează că Vucic, un fost ultranaţionalist devenit europenist, va obţine majoritatea absolută încă din primul tur al scrutinului prezidenţial, cu o marjă cuprinsă între 52% şi până la 60% din voturi.
Președintele actual, Aleksandar Vucic, este figura dominantă a lumii politice din Serbia de când partidul său, Partidul Progresist Sârb, a reușit să formeze un guvern după alegerile prezidențiale și parlamentare din 2012. Vucic a profitat de această ocazie ca să-și restructureze partidul, să își marginalizeze oponenții politici atât din interiorul partidului, cât și din afara grupului și să se propulseze din poziția de ministru al apărării la cea de prim-ministru și, în final, președinte al Serbiei.
Criticii lui Vucic nu pot să uite că acesta a ocupat poziția de ministru al informației în guvernul lui Slobodan Milosevic, acuzat de genocid și crime de război, și că a fost vicepreședinte al Partidului Radical Sârb, cunoscut pentru retorica ultranaționalistă din timpul războaielor din fosta Yugoslavie.
Cu toate că s-a distanțat de trecutul său politic, a adoptat o orientare pro-europeană, a participat la avansarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE, a construit relații bune cu politicienii occidentali, în special cu Angela Merkel și Emmanuel Macron, și a adoptat o postură împăciuitoare față de statele vecine, Vucic a fost de multe ori etichetat drept un autocrat și populist din cauza modului intransigent în care și-a tratat oponenții politici.
Candidații care încearcă să-l detroneze pe Vucic
Potrivit sondajelor, Vucic este cel mai popular politician din Serbia. De aceea, se așteaptă ca rezultatul alegerilor prezidențiale să fie același ca cel din alegerile parlamentare și, într-o mai mică măsură, al alegerilor locale.
În afară de Vucic, mai sunt încă șapte candidați care încearcă să devină următorul președinte al Serbiei. Patru dintre ei provin din grupul de naționaliști ai spectrului politic sârbesc.
Probabil, candidatul cu cele mai mari șanse de a-i lua locul lui Vucic este Zdravko Ponoș, un fost general al armatei sârbe. Ponoș reprezintă o coaliție de partide care se consideră urmașul platformei civice și pro-europene care a contribuit la căderea lui Milosevic din anul 2000.
Grupul care domină coaliția, Partidul Libertate și Dreptate, este condus de fostul primar la Belgradului, Dragan Djilas, considerat a fi inamicul politic al lui Vucic.
Puterea președintelui Serbiei și alegerile parlamentare
Constituția Serbiei îi acordă prim-ministrului cea mai mare gamă de puteri, în timp ce decizia președintelui este supremă în domeniul apărării și cel al politicii externe.
Deși rolul prim-ministrului este foarte important, de la căderea comunismului, președintele a fost mai mereu cel mai influent personaj al elitei sârbești pentru că șeful statului era și liderul celui mai puternic partid politic. Și acum este aceeași situație, iar acesta este motivul pentru care alegerile prezidențiale atrag cel mai mult atenția.
Ultimele alegeri parlamentare, ținute în 2020 în timpul pandemiei de coronavirus, au fost boicotate de partidele de opoziție spunând că nu se pot asigura condițiile pentru alegeri libere și corecte. Aceștia au acuzat „situația politică injustă, presiunea regimului și lipsa accesului la mass-media”.
Prezența la vot a fost una foarte scăzută, iar partidul lui Vucic a dominat alegerile. Partidul Progresist Sârb și aliații săi dețin aproape toate cele 250 de locuri din parlamentul unicameral al Serbiei.
UE a criticat alegerile din 2020. Pentru alegerile de duminică, s-a negociat găsirea unor soluții pentru ca opoziția să participe, astfel că sârbii vor avea de ales între 19 partide și coaliții.
Problemele de politică internă care pot influența rezultatul alegerilor
- Campania electorală a partidului lui Vucic s-a concentrat pe evidențierea măsurilor pozitive care au fost adoptate în cei 10 ani în care au condus Serbia. Ei vorbesc despre construirea a 10 autostrăzi și drumuri de mare viteză și de faptul că creșterea de 7,4% a PIB-ului anul trecut a fost cea mai mare din Europa.
- Finalizarea căii feroviare de mare viteză care leagă Belgradul de Novi Sad, cele mai mari orașe ale Serbiei, și care se va extinde până în capitala Ungariei a fost programată în așa fel încât să coincidă cu desfășurarea campaniei electorale.
- Opoziția acuză guvernul de corupție, argumentând că proiectele de dezvoltare a infrastructurii sunt, în mare parte, metode de spălare de bani. Vucic a fost descris drept „capul piramidei crimei organizate din țară” care a transformat alegerile prezidențiale într-un referendum asupra sa.
- „Nu luptăm pentru o înlocuire obișnuită a structurilor politice”, a exlicat Zoran Lutovac, liderul Partidului Democrat aflat în opoziție. „Statul nostru este ostatic, copiii noștri fug din țară. Dacă nu votăm cu mintea, copiii noștri vor vota cu picioarele și vor fugi în țări străine.”
- UE este de departe principala sursă de ajutoare financiare, comerț și investiții directe, iar Vucic se folosește de proiectele dezvoltate din fondurile obținute pe această cale pentru a-și demonstra competența politică, scrie OpenDemocracy.
- Vucic acuză opoziția că se folosește de campania lansată împotriva sa pentru a ascunde faptul că nu au niciun plan concret de guvernare.
Rolul pe care îl joacă războiul din Ucraina în alegerile din Serbia
Când a izbucnit războiul, Serbia s-a văzut într-o poziție delicată. Pe de-o parte, desfășoară o politică de lungă durată de a se alătura Uniunii Europene în timp ce încearcă să își păstreze relațiile bune cu Rusia și China. Mulți au început să pună la îndoială politica de neutralitate a Serbiei.
Guverul sârb a sprijinit declarația ONU prin care a fost condamnată agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și a spus că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dar nu a adoptat niciun fel de sancțiuni împotriva Rusiei.
„Războiul din Ucraina a jucat un rol foarte important deoarece capania [electorală] a fost complet umbrită de război, în special în primele zile ale agresiunii Rusiei”, a spus directorul Centrului Sârb pentru Cercetare, Transparență și Responsabilitate. „Actorii politici s-au adaptat rapid la noua situație și și-au schimbat sloganurile insistând pentru pace și stabilitate.”
„Războiul a deviat atenția publicului de la ceea ce se întâmplă în Serbia și, bineînțeles, cu ajutorul presei, Vucic a putut să dea vina pentru toate lucrurile rele din Serbia pe criza [din Ucraina]”, a spus Djilas, liderul coaliției Serbia Unită, potrivit ABC News. „Oamenilor le este teamă, iar acest lucru ajută mereu autoritățile pentru că oamenii spun: ‘Hai să nu schimbăm nimic acum’.”
Lumea a uitat de problemele de dinainte de izbucnirea războiului, precum corupția, mediul și statul de drept, scrie Reuters. „Electoratul vrea răspunsuri legate de stabilitatea economică, politică și nivelul de trai”, a explicat șeful unui ONG care se ocupă de sondaje.
Un sondaj de opinie recent dezvăluia că 50% dintre cetăţeni consideră că Serbia trebuie să aibă o poziţie neutră în criza ucraineană, 25% declarau că sunt de partea Rusiei, 13% de partea UE şi 16% nu au răspuns.
Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2015, pe vremea când Vucic era prim-ministru.
Nici Ponos şi al său partid „Uniţi pentru Victoria Serbiei” nu oferă o politică diferită faţă de Rusia, exprimându-şi în schimb dorinţa de „a recupera instituţiile”, de a obţine separarea puterilor în stat şi de a lupta împotriva corupţiei, de care acuză coaliţia de guvernământ.
Opoziţia insistă că actualul guvern pregăteşte o fraudă electorală, în pofida numărului mare de observatori ai opoziţiei în circumscripţiile electorale, şi anunţă proteste în cazul în care această fraudă se va produce.
Impunerea de sancțiuni Rusiei ar fi o „sinucidere politică” pentru Serbia – discurs asemănător președintelul maghiar Viktor Orban
Nu mai există nicio divizie majoră între partidele aflate la conducere și cele din opoziție pe tema războiului din Ucraina. Toate partidele militează pentru neutralitatea Serbiei și decizia de a nu impune sancțiuni împotriva Rusiei.
Fostul ministru de externe sârb Ivica Dacic a spus că pentru Serbia ar fi o „sinucidere politică” dacă ar impune sancțiuni împotriva Rusiei din cauză că Moscova este cea care a blocat aderarea la ONU a Republicii Kosovo care și-a declarat independența în 2008.
„Dacă suntem gata să renunțăm la Kosovo, atunci putem să impunem sancțiuni împotriva Rusiei”, a spus Dacic. „Dar dacă nu suntem pregătiți, atunci nu putem.”
Un sondaj al Faktor Plus arată că partidul lui Vucic este preferat de 53,65 din electorat, în timp ce locul doi este ocupat de coaliția Alianța pentru Victorie care a obținut 13,7% din voturi. Socialiștii, partenerii de coaliție a lui Vucic, au fost preferați de 10,2% dintre particiapanții la sondaj.