În ultima săptămână a lunii martie a fost săpat un canal de 100m, pe care a scăpat 70.000mc de levigat în Zăpodie și Someș. Este cea mai gravă deversare de levigat din istoria dezastrelor ecologice de la Pata Rât, premiată instant cu o amendă de 100.000 RON și un denunț penal de către Garda de Mediu Cluj.
Din ordinul cui s-a săpat acest canal?
Am adresat o cerere scrisă către CJ Cluj prin care solicitam informații cu privire la ordinul pe baza căruia a început lucrarea de construire a canalului și am adresat rugămintea de a ne transmite acel document oficial. Doar că întrebi una, primești alta. Iată și răspunsul pe care l-am primit de la CJ, după modelul „Ianoș, tu crezi ce vezi sau ce-ți spun eu?”.
“Vă comunicăm faptul că nu s-au executat lucrări pentru evacuarea levigatului în pârâul Zăpodie. Antreprenorul Asocierea SC NORDCONFOREST SA – FINARA CONSULT SRL – INTERDEVELOPMENT SRL, NU a executat lucrări de evacuare a levigatului în albia pârâului Zăpodiei, care este și în prezent colmatată de masivul alunecat. Lucrările au fost punctuale și prin ele s-a urmărit numai protejarea taluzului centurii care era supus unui debit crescut și unui nivel ridicat al apei provenite din precipitațiile abundente din perioada anterioară intervenției.
În concluzie, scopul urmărit de antreprenor a fost diminuarea riscurilor ce apăruseră în erodarea terasamentului centurii ocolitoare Apahida-Vâlcele și evitarea unei inundații a drumului de centură prin creșterea rapidă a nivelului apei din precipitațiile abundente căzute în perioada anterioară“, se arată în răspunsul CJ.
Adică de frică că va fi inundată Centura de Diamant, s-au executat niște lucrări „punctuale”. Buuuun… Este „punctuală” săparea un canal de 100m lungime și 3m lățime cu o adâncime de până la 1m a albiei existente înainte? Poate din satelit. Dar să nu ne legăm de distanța de la care Consiliul Județean se uită la Pata Rât. Problema propriu-zisă e alta.
Cum anume încearcă „să protejeze taluzul centurii” acest canal, ALTFEL decât prin evacuarea levigatului din tău, având în vedere că acest canal e săpat la o distanță de până la 40m de centură?
Conform documentului, taluzul trebuia protejat de „un debit crescut și un nivel ridicat al apei”. Cum s-a asigurat constructorul că pe canal se scurg „precipitațiile abundente” și NU levigatul din Marea Neagră? Nicicum. Canalul a fost săpat direct până în miezul lacului de otravă.
Și atunci mai putem spune că evacuarea levigatului a fost „accidentală” – așa cum scrie în motivația privind declararea situației de urgență? Putem spune, dar dacă spunem, ne cam mințim. Adică vă cam mințim.
Poate nu doar săpatul șanțului este caz penal (motiv pentru care, Garda de Mediu a și completat pe loc un denunț penal), ci și cinismul cu care suntem mințiți în față e penal.
Dar să mergem mai departe. Oare s-a încadrat ordinul de a săpa canalul în vreun aviz existent, dat de Apele Române? Mira-ne-ar. Că dacă s-a încadrat, s-ar putea să aibă Apele Române probleme. Iar dacă nu s-a încadrat, s-ar putea să aibă Alin Păunel Tișe probleme. Vom ști în curând.
Ce se întâmplă la Pata Rât acum că în sfârșit e “stare de urgență“? În plină situație excepțională, nimic, în afară de faptul că de la sine putere și fără aprobarea Consiliului Județean, ieri a izbucnit primul incendiu la rampa de gunoi administrată de RADP.
Și că în data de 2 aprilie, Consiliul Județean Cluj a cerut Apelor Române emiterea de urgenţă a acordului pentru lucrările din albia pârâului Zăpodie. Dar acordul nu fusese eliberat. Că din graba urgenței, Consiliul Județean a uitat să și detalieze mai precis ce anume ar vrea ei să facă acolo și pentru care cer de la Apele Române să dea cu bota.
Reprezentanții Apelor Române spun că cei de la Consiliul Județean nu au adresat o solicitare clară în această situație.
”Lucrările de la depozitul neconform de deșeuri de la Pata Rât dețin aviz de gospodărire a apelor. Pentru situația la care face referire Consiliul Județean Cluj, acesta trebuie să ne adreseze o solicitare clară, însoțită de o documentație în care se prezintă soluțiile tehnice alese și realizarea lucrărilor necesare în albia pârâului Zăpodie, pentru a da avizul nostru, în regim de urgență. Dacă lucrările propuse sunt cuprinse în avizul de gospodărire a apelor emis, acestea se pot realiza, iar dacă sunt lucrări suplimentare și respectă prevederile legale, instituția noastră eliberează un aviz de gospodărire a apelor, care modifică soluția inițială. Legislația din domeniul apelor nu prevede emiterea unui acord. Putem elibera aviz de gospodărire a apelor pe baza unei solicitări exprese a Consiliului Județean Cluj, așa cum am explicat anterior. Decontaminarea și aducerea în situația inițială a albiei cursului de apă Zăpodie trebuie realizată de către cei care au poluat, conform prevederilor legale în vigoare“, se arată într-un răspuns primit de la Compartimentul de presă al Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa.
Incendiul din 3 aprilie a fost stins. Așteptăm următorul. Anul trecut au fost 30 incendii, și la această rată, până-n toamnă o să avem un incendiu pe săptămână. Poate n-ar fi o idee rea să lăsați totuși lacul ăla în pace, domnu’ Păunel?! S-ar putea să le fie de folos pompierilor.