Raportul Curții de Conturi pe anul 2019 arată că au fost înregistrate abateri financiar-contabile și prejudicii în cazul a 31 de primării din județul Cluj. Valoarea totală a abaterilor în cazul celor 31 de primării din județul Cluj a fost de aproape 125 milioane lei, iar a prejudiciilor a fost de aproape 9,5 milioane lei. Una dintre cauzele care au provocat apariția abaterilor și prejudiciilor este calitatea slabă a angajaților care se ocupă de partea financiar-contabilă a unităților administrativ-teritoriale.
După cum era de așteptat, valoarea cea mai mare a abaterilor a fost la Primăria Cluj-Napoca (38,3 milioane lei). În cazul celorlalte unități administrativ-teritoriale, abaterile nu au depășit 7 milioane lei pentru fiecare primărie, cu excepția Primăriei Beliș, unde abaterile au fost în valoare de peste 32 milioane lei.
Ziar de Cluj a detaliat deja problema abaterilor din Primăria Cluj-Napoca, așa că astăzi ne vom concentra pe abaterile și prejudiciile din celelalte primării din județ.
Citește și:
Abateri de 38 de milioane de lei la Primăria Cluj-Napoca, descoperite de Curtea de Conturi
Primăria Beliș a înregistrat abateri în valoare de 32.420.000 lei. Neregulile fac referire la activitatea proprie. Aproape 9 milioane lei este valoarea abaterilor înregistrate la Primăria Sânpaul. Primăria Petreștii de Jos a avut abateri în valoare de 7 milioane lei. În Primăria Vultureni, abaterile financiar-contabile au depășit 6,4 milioane lei. Aproximativ 5 milioane lei este valoarea abaterilor din următoarele primării: Bonțida, Borșa, Jichișu de Jos. Aproximativ 2 milioane lei este valoarea abaterilor la primăriile din Gherla și Aluniș. În cazul celorlalte primării cu probleme, valoarea abaterilor a fost sub 1 milion lei.
În ceea ce priveșe prejudiciile, Primăria Gherla a avut prejudicii în valoare de 3.820.000 lei, din care 3,8 milioane lei fac referire la activitatea proprie și 20.000 lei la Liceul Teoretic Ana Ipătescu. La Primăria Tritenii de Jos, valoarea prejudiciilor a fost de peste 2 milioane lei, cu referire la activitatea proprie. În Petreștii de Jos, prejudiciile au atins valoarea de 685 mii lei, iar la Primăria Dej au fost de 600 mii lei. În cazul celorlalte unități administrativ-teritoriale, valoarea prejudiciilor a fost sub 200 mii lei.
Potrivit raportului Curții de Conturi, neregulile consemnate constau în:
- fundamentarea eronată a bugetului de venituri și cheltuieli la Primăria Jichișu de Jos;
- nu au fost publicate pe site-ul propriu pentru anul 2019 și anii anteriori, informații de interes public privind programele și strategiile proprii, sursele financiare, bugetul, execuția bugetară, situațiile financiare, documentele produse și/sau gestionate, precum și alte informații publice relevante pentru activitatea Primăriei Beliș;
- nerespectarea de către ordonatorii de credite ai Primăria Aluniș, Primăria Așchileu, Primăria Cîțcău, Primăria Mănăstireni, Primăria Sânmărtin, Primăria Sânpaul și Primăria Vultureni, a obligației de a fundamenta veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent, în situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an;
- nerespectarea în totalitate a prevederilor legale în ceea ce privește întocmirea programelor de investiții și prezentarea investițiilor publice în proiectul de buget al primăriilor Beliș, Bonțida și Petreștii de Jos;
- la nivelul primăriilor Beliș, Bonțida, Cîțcău, Palatca, Petreștii de Jos, Săcuieu, Suatu și Valea Ierii, nu s-a prezentat în ședința publică, în lunile aprilie, iulie și octombrie, pentru trimestrul expirat și cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, spre analiza și aprobare de către autoritățile deliberative, execuția bugetelor întocmite pe cele două secțiuni, inclusiv a bugetului împrumuturilor interne și externe.
În principal, neregulile financiar-contabile constatate se referă la:
- cazuri în care bunurile imobile, clădiri și terenuri, care constituie domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale nu au fost înregistrate în evidența contabilă și tehnica – operativă, iar conducerea entităților nu a luat măsuri pentru înscrierea dreptului de proprietate în evidențele cadastrale, fiind invocate costurile ridicate ale acestei operațiuni;
- neînregistrarea în conturile corespunzătoare de imobilizări corporale a bunurilor imobile realizate din investițiile finalizate și recepționate;
- înregistrări contabile eronate, neconforme cu reglementările contabile în vigoare.
Cauzele abaterilor care au avut ca efect denaturarea datelor și informațiilor cuprinse în situațiile financiare întocmite de entitățile verificate sunt determinate de:
- necunoașterea prevederilor legale în domeniul financiar–contabil sau interpretarea eronată a unor prevederi legislative, lipsa cunoștințelor în domeniul informatic;
- insuficienta pregătire profesională a personalului din compartimentele financiar – contabil ale unităților administrativ-teritoriale ale comunelor, în special, dar și la unitățile administrativ-teritoriale ale municipiilor;
- lipsa unor proceduri de lucru formalizate pentru domeniul de activitate financiarcontabil, precum și neorganizarea la nivelul unităților administrativ-teritoriale a circuitului documentelor, astfel încât să asigure înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale sau a modificărilor acestora, pe bază de documente justificative, în conformitate cu prevederile legale;
- neorganizarea sau organizarea defectuoasă, precum și funcționarea necorespunzătoare a sistemului de control intern/managerial, inclusiv a auditului public intern;
- neefectuarea – la finele exercițiului bugetar – a unor regularizări privind obligațiile angajate și neachitate, reflectate în evidența contabilă și lipsa unei analize a corelațiilor între datele cuprinse în posturile bilanțiere, cu cele din balanțele contabile și contul de execuție al bugetului local.
În raport sunt notate cele mai semnificative abateri cu impact asupra exactității și realității datelor reflectate în situațiile financiare. Aici regăsim o serie de abateri printre care: evidența contabilă nu s-a condus și organizat conform Normelor metodologice, a Planului de conturi și instrucțiunilor de aplicare a acestuia; comisioanele și alte elemente patrimoniale au fost înregistrate eronat; bunuri care aparțin primăriilor sau domeniului public nu au fost înregistrate sau au fost înregistrate eronat; necondordanțe între evidența fiscală și cea contabilă.
De asemenea, nu au fost stabilite unele taxe și impozite locale pentru clădiri și terenuri. S-a înregistrat și păgubirea bugetului prin pierderile patrimoniale provenite din neurmărirea veniturilor în termenele legale de prescripție.