Mergem intotdeauna sau mai mult timp alaturi de cei care ne plac sau ii placem pentru ca atata timp cand vom fi impreuna putem discuta, putem sa ne intelegem, putem sa progrersam sau sa facem lucruri care ne fac fericiti. A merge alaturi de partener, o viata sau o parte din ea, este un lucru dificil, nu imposibil daca sti sa te pregatesti.
Cine sunt eu, cine este el sau ea?
A merge alaturi de cineva inseamna mai intai un proces de cunoastere reciproca si de autocunoastere, caci daca din punct de vedere psihosocial nu exista puncte comune sau care sa se completeze intre ele, ori deosebiri acceptabile care sa faca totusi casa buna impreuna, mersul pe acelasi drum al vietii va fi o osteneala zadarnica, poate chiar imposibila in multe cazuri.
Se intampla insa ca, uneori, procesul de cunoastere sa se infiripe intre cei doi care pun bazele noii unitati de viata cu o asemenea rapiditate incat ei nu au timp sa afle pana la casatorie date esentiale ale partenerului ca de pilda numele de familie, sursa veniturilor, obiceiuri daunatoare etc.
Entuziasmul tineretii, nevoia de afectiune sau de independenta – toate acestea grabesc si mai tare procesul de constituire a noului cuplu, mai ales ca totul pare altfel inainte de a spune acel “Da” fatal.
Cand te lovesti de pragul de sus
De a doua zi, toate par insa mai altfel si tinerii parteneri se lovesc de “pragul de sus” – cum se spune: ei incep sa vada rozul mai gri si sa se simta inconjurati numai de greutati, numai de piedici, de “probleme” care pentru fiecare din cei doi par sa fie necunoscute sau sa aiba alte rezolvari.
Auzim deseori ca tinerii se “iubesc si se iau”, dar cand incercam sa descifram ce inseamna pentru ei acest sentiment de dragoste, aflam cu surprindere ca nu prea stiu ce sa spuna in afara de cuvantul “dragoste”, ca nu pot explica in cuvinte proprii sentimentul pe care l-au pus la baza relatiei lor de viata. Nu se tine seama in constituirea cuplului de ideia ca fiecare din cei doi pot fi in stare sa se modeleze reciproc, de similitudinea de preocupari socio-profesionale, de preocuparea pentru descendenti.
Tinerii se cam grabesc in alcatuirea unui cuplu. Graba caracterizeaza in primul rand fetele, intrucat ele se maturizeaza mai repede si sunt mai pregatite pentru independenta vietii de familie. Dar, de multe ori, ele nu fac pasi concreti, aprofundati in privinta viitorului lor camin. Surprinde faptul ca o tanara este in stare sa alerge prin tot orasul pentru a-si gasi parfumul sau pantoful preferat, dar nu nare abilitatea si maturitatea de a face un efort in a se gandi la potrivirea dintre ea si viitorul sau partener, la conformitatea dintre gusturile si conceptiile lor, la similitudinea de pareri sau intenti privind viitoarele investitii comune.
Daca tinerii de acum un secol nu discutau despre idealul lor privitor la numarul de copii, la marca de automobil sau numarul de camere al locuintei, cei din ziua de astazi ar trebui sa stie precis in ce isi vot investi eforturile de munca si aspiratiile de viitor, cum isi vor petrece timpul liber, cum sa aplice in practica cotidiana principiul egalitatii sexelor, cum se vor respecta si se vor face fericiti unul pe celalalt.
Desconsiderarea partenerei
Dupa casatorie, multi dintre barbati devin ipocriti, adica, deplangand in vorbe starea “bietelor femei” care lucreaza si la serviciu si acasa, nu sunt dispusi in realitate sa treaca la fapte concrete in ajutorarea partenerei. Unde si de ce a disparut tanara rasfatata si iubita de partenerul care si-o doreste alaturi? De ce si-a pierdut ea dreptul de a fi iubita si rasfatata in continuare de un partener demn si egal? Partenerul ei este cel mai adesea preocupat s-o deplanga si nu sa-i creeze conditii mai bune pentru a-i usura eforturile in gospodarie sau in cresterea si educatia copiilor.
Si totusi, ce este de preferat in conditii de alegere esuata? Continuarea unei existente lipsite de demnitate si respect fata de personalitatea unuia dintre cei doi soti, indiferent de momentul in care se produce aceasta deteriorare a relatiilor, sau punerea celuilalt partener in situatia de a nu mai avea obiect de desconsiderare?
Desigur, uneori este foarte greu sa renunti la ani de convietuire armonioasa si la toata investitia de afectiune si truda, dar ramane cel putin intacta imaginea acestei perioade si speranta de a-ti restabili respectul fata de propria personalitate.
Ajutor calificat
Si revenirile sunt posibile atunci cand cauza generatoare de conflict este constientizata de cei doi parteneri. Nu o pot face intotdeauna singuri, caci autoanaliza este dificila si pentru cei mai fini cunoscatori ai psihicului uman. Aici este nevoie de sfatul sau consilierea specialistilor in terapia cuplului care sa descopere problemele conflictuale si sa influienteze orientarea partenerilor in problemele lor intime de viata.
Multe famili care au apelat la consiliere au fost salvate de la despartire. Dar succesul in mentinerea alaturi a celor doi parteneri se obtine nu numai prin discutii individuale ci si prin rezolvarea unor probleme in comun, prin pregatirea lor pentru comunicare in mod sincer.
Pentru a-si continua drumul impreuna, partenerii unui cuplu ar trebui sa reinvete construirea unui noi cadru de relationare in care sa nu se mai spuna cuvinte urate, sa nu se mai raspunda prin ridicareqa tonului vocii, sa nu se mai traga chiulul de sarcini neplacute, un cadru in care ajutorul, respectul si dragostea sa fie reciproce. Nu se poate construi propria fericire pe nefericirea celorlati; fericirea reala este cea traita numai in doi…
.ro