După Revoluție, România a avut un ministru nou la Educație aproape în fiecare an. Sunt vreo 27 de miniștri în 30 de ani, dar cine îi mai numără? Pare că e suficient să ai puls și poți deveni ministru al Educației în România. Mi-e și frică să mai deschid dulapurile pe acasă, că s-ar putea să găsesc acolo un ministru al Educației.
E cunoscut cazul românului care a deschis frigiderul și a găsit un ministru al Educației, care făcea reformă printre alimente. Un al român s-a trezit în pat cu un ministru al Educației, care îi explica de ce nu e ok să avem educație sexuală în școli. Dar poate cel mai șocant e cazul românului care s-a culcat om normal și s-a trezit ministru al Educației. A început ăla să reformeze familia până l-au dat afară din casă.
Toți ăștia care s-au perindat pe la minister s-au mânjit pe la gură cu un singur cuvânt: „reformă”. Vom face, vom drege, vom face reformă” Totul trebuia luat de la zero, că miniștrii de la Educație au avut discurs de meșter român: „apoi, domnu’ dragă, nu știu cine o făcut reformă aici, da’ ăla n-o fost ministru bun.”
Când te duci la interviul pentru postul de ministru al Educației, trebuie doar să rostești cuvântul magic „reformă” și ești angajat. Apoi, poți să-ți bagi picioarele și să produci nimic, că ți-ai făcut treaba de ministru. Ai zis de reformă? Ai zis! Au fraierii ce să mestece. Poți chiar să contribui la distrugerea educației, atâta timp cât ai anunțat o reformă radicală. Reforma e târfa educației.
30 de ani de reformă și miniștri la Educație fără număr se reflectă în cifre. România are printre cele mai mari rate ale abandonului școlar din Uniunea Europeană. În 2018, 16,4% dintre elevi au abandonat școala și doar 24,6% din populația cu vârste între 30 și 34 de ani a absolvit învățământul superior, conform Eurostat. 42% dintre români sunt analfabeți funcțional. Sistemul de educație e la pământ, pentru că toți l-au reformat de nu s-a văzut.
Iată o informație interesantă despre generația care a început școala în 2008 și a dat BAC-ul acum: 74.000 de elevi nu au mai ajuns la Bacalaureat, conform unei analize edupedu.ro.
„Pe 14 septembrie 2008 intrau în clasa I aproximativ 230.000 de elevi, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, citat de Agerpres la acea dată. Prima numărătoare exactă a acestei generații are loc abia în clasa a VI-a, când elevii susțin Evaluarea Națională din anul 2014, iar raportul oficial arată că 197.700 de elevi erau înscriși în anul școlar 2013-2014, în clasa a VI-a.
Deja, până la acest moment, 32.300 de elevi nu se mai regăseau în clasa a VI-a, dintre cei raportați oficial că au intrat în clasa I în urmă cu 6 ani. În clasa a VIII-a mai erau înscriși 187.018 elevi, potrivit raportului oficial de la simularea de la Evaluarea Națională din anul 2016. Încă 10 mii de elevi au dispărut în doar doi ani de zile.”
Cert e că, în 2020, au dat BAC-ul 123.800 de absolvenți. Adică, nu au mai ajuns până la examenul maturității 106.200 de copii care au început școala în 2008. 32.000 dintre ei au ales învățământul profesional și vocațional, dar despre 74.000 de elevi din această generație nu există nicio explicație oficială. Asta înseamnă 32,17% din elevii acestei generații, elevi care s-au pierdut în reformă.
Între 2008 și 2020 au fost nu mai puțin de 17 miniștri la Educație, dintre care îi amintim pe distrugătoarea Ecaterina Andronescu, care a fost de două ori, și pe analfabetul Liviu Marian Pop, zis și PLM.
La 17 miniștri, ne mai mirăm că 74.000 de elevi s-au pierdut pe drum? Eu zic că e o pierdere chiar rezonabilă, putem să ne considerăm norocoși. Știe cineva cum stăm cu reforma la Educație? Că dacă nu s-a anunțat ceva, m-aș băga eu să zic în microfon cuvântul „reformă”.