Consilierii locali vor vota in sedinta ordinara de saptamana viitoare angajamentul de a sustine financiar candidatura Clujului la titlul de Capitala Culturala Europeana cu 15 milioane de euro in perioada 2017 – 2022. Suma este impartita pe ani – cate 750.000 de euro in 2017, 2018 si 2019, 1,5 milioane de euro in 2020, 7,5 milioane de euro in 2021 si 3,75 milioane de euro in anul 2022.
Angajamentul este necesar pentru ca Asociatia care se ocupa de proiect sa poata completa formularul de candidatura.
“Suma devine accesibila doar daca orasul va castiga acest titlu, fiind o garantie in fata juriului international privind determinarea autoritatilor de a implementa proiectul. Suma propusa reprezinta rezultatul unei analize comparate a bugetelor alocate de catre orase candidate la acest titlu si acopera cheltuielile de implementare ale programului de candidatura. Totodata, ea este gandita astfel incat sa nu ingreuneze nejustificat capacitatea financiara a municipiului Cluj-Napoca”, se arata in referat.
Pe langa cele 15 milioane de euro de la municipalitate Asociatia Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana mizeaza pe 6 milioane de euro de la Consiliul Judetean, 10 milioane de euro de la Guvern si 2,5 milioane de euro de la sponsori.
Consilierul local Claudia Anastase, economist de profesie, membru al Comisiei pentru buget-finante, este de parere ca planificarea celor de la Asociatie este foarte bine fundamentata.
“Mereu am fost adepta ideii de planificare multianuala, de bugete multianuale, tocmai pentru a vedea o coerenta in tot ce se face in oras. In privinta Capitalei Europene a Tineretului cand am aflat cu totii ca am fost castigatori a fost o surpriza. A fost un fel de haos in organizarea evenimentelor premergatoare titlului, pe de alta parte, in cazul Capitalei Culturale pentru a obtne titlul respectiv toate secventele sunt foarte bine fundamentate si exista si un traseu batatorit. Mai mult, cred ca exista o implicare mai mare din partea echipei de implementare a acestui proiect.
Chiar daca e atipic pentru tot ce am facut noi pana acum in Consiliul Local de asta data poti sa vezi si logica acestei prognoze, poti sa vezi si estimarile, si sunt fundamentate. Imi place foarte mult sa vad o organizare de acest fel pentru ca sunt economist si judec pe proiecte pe termen lung.
In momentul in care vezi o fundamentare serioasa ai o certitudine cand te lansezi in orice batalie, ai certitudinea ca indiferent ce vei face, vei fi sau nu vei fi castigator ai facut ceva pentru orasul tau”, a subliniat Anastase.
Intrebata daca o astfel de planificare si asumarea unui astfel de angajament era oportun si in cazul Capitalei Europene a Tineretului, consilierul local a precizat:
“Era oportun, in alta ordine de idei nu am fi avut toti in acest moment o multime de semne de intrebare, este firesc, este normal, fusese un angajament asumat al castigatorului competitiei la acel moment, de pregatire al unui asemenea proiect, detaliat, fundamentat, frumos, tocmai pentru a intra in anul 2015 cu ceva concret. Tuturor ne-a sunat cel putin ciudat,toti am avut senzatia ca a fost empiric carpit acest proiect pentru Capitala Europeana a Tineretului. Pentru ei cred ca a parut o joaca, pentru copii, cel putin in prima faza. In cazul Primariei – partener, cred ca nu a fost privit suficient de serios subiectul. Intreaga garantie a unei proiectii bugetare serioase, dupa parerea mea trebuia asigurata de Primarie. Chiar daca proiectiile nu sunt similare – 2014 era an dupa castigarea titlului, iar acest moment in care se vine cu o documentatie serioasa este an in care facem pasii pentru a fi alesi castigatori.
Organizarea parteneriatului Primarie-Share a fost deficitar, am avut, cred eu, toti de pierdut in ceea ce priveste imaginea, sper ca acei bani sa poate fi justificati serios pentru a nu avea de pierdut si din alt punct de vedere”, a conchis Anastase.