Într-un interviu acordat cluj24.ro, Mircea Abrudean „dezvăluie” bla-bla-bla-uri despre activitatea sa de coordonator al Cancelariei Primului Ministru, acolo unde a fost paraşutat pentru capacitatea sa de a avea bube la dosarul de cadre.
Transmite acesta: „Misiunea mea este de coordonare a Cancelariei și de a fi un bun sfetnic pentru premier”.
Hahahaha, ce-am mai râs despre „misiunea” acestuia”! Mai ales că ştim cum l-a „sfetnicit” şi pe fostul preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, până când acesta a ajuns să înfunde pârnaia.
Ca să înțelegeți că nu oricine e pus cu fundul pe un sac de influenţă asupra banilor publici, dacă nu poate fi impulsionat să lucreze după cum i se dictează, vă reamintim cam cu ce „dosar de cadre” a fost paraşutat acest individ în toate funcţiile politice în care a fost numit: În anul 2013, Consiliul Judeţean Cluj a fost transformat într-o vacă de muls de către Horea Uioreanu, care a creat un sistem elaborat de „parandărături” prin care storcea bani de la contractori. Una dintre pistele descoperite de DNA ne arată că Horea Uioreanu nu se ocupa doar de comisonarea lucrărilor existente, ci crea noi contexte pentru a lua şpagă. Iar lângă „contex”, ca un făcut, apărea şi Mircea Abrudean. Poate numai în calitate de papagal, nu ştim, că „serviciile” au ales să-l spele de păcate şi să-l ierte, poate pentru a-l putea folosi ca pe o „conservă” cândva în viitor.
„In cursul lunii octombrie 2013, Abrudean Mircea, asociat si administrator la SC Siab Development SRL Cluj Napoca, apropiat al presedintelui CJ Cluj, a propus suspectului Uioreanu Horea Dorin demararea proiectului, oferindu-se sa realizeze prin intermediul societatilor comerciale pe care le detine lucrarile de proiectare si studii de fezabilitate. Interesul legat de demararea acestui proiect viza obtinerea contractelor si supraevaluarea costurilor legate de intocmirea proiectelor tehnice si a studiilor de fezabilitate, sens in care, Abrudean Mircea a propus presedintelui CJ Cluj remiterea unui procent de 10% din valoarea contractelor la incasarea lor”, scriu procurorii in raportul ce-l priveste pe presedintele CJ.
Urmare a celor discutate, s-a stabilit ca vor face obiectul proiectului urmatoarele drumuri: DJ 103G Aiton – Gheorgheni; DJ 161 Gadalin- Bontida, DJ 109V Cluj – Padureni – Satu Lung – Giula; DJ 109 S Giula- Borsa; DJ 109 D Sic- Coasta_ Vistea- Gadalin; DJ 107R Filea de Jos- Sacel; DJ 105L Floresti-Manastirea Tauti la care proiectarea, consultanta si executia lucrarilor urma sa se realizeze cu implicarea societatilor Siab Development SRL, Napotech SRL apartinand lui Abrudean Mircea si Eurodrum Com SRL apartinand lui Lola Liviu Laurentiu, societate la care Bota Iosif Liviu are calitatea de angajat. Pentru obtinerea unor sume cat mai mari in cadrul etapei de proiectare si intocmire a studiilor de fezabilitate, la intelegere cu Uioreanu Horea Dorin, s-a decis ca realizarea studiilor si a proiectelor tehnice sa fie contractate separat, astfel ca, daca initial costurile pentru aceste lucrari erau estimate la 105.000 euro, dupa divizare, cand au decis incheierea separata de contracte, suma ce urma a fi incasata a crescut la 240.000 euro pentru aceeasi activitate realizata, ceea ce insemna ca suma ce urma a fi remisa presedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferentiala si in acest conditii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentand procentul de 10% anterior negociat cu Abrudean Mircea.
„Datele cauzei au stabilit ca, desi proiectul a fost demarat la inceputul anului 2014, numitii Abrudean Mircea, Iuga Gavrila, Lola Liviu Laurentiu au demarat lucrarile la intocmirea proiectelor tehnice si a studiilor de fezabilitate inca din noiembrie 2013, avand asigurata obtinerea contractelor chiar anterior declansarii procedurii de atribuire”, mai scriau (degeaba) in rechizitoriu, procurorii.
Anii au trecut, Mircea Abrudean a fost iertat. A devenit prefect al județului Cluj, șeful cancelariei premierului Ciucă, șeful grupului de lucru pentru înființarea Centrului Cyber al UE la București şi (încununarea „infiltrării”, coordonatorul Cancelariei Primului ministru
Cum ”a fost iertat” Mircea Abrudean? Păi, după ce s-au hărnicit să îl acuze, procurorii DNA Cluj au adormit pe dosar și timp de trei ani, nu au administrat nici o probă. Așa că, în 2017, băiatul nostru a primit o soluție de clasare. Motiv de mult bla-bla-bla cu privire la inocență și nevinovăție. Așa o fi.
Cert este că, după clasare, Mircea Abrudean a avut parte de un traseu politic frumos. Culminând cu numirea ca șef al grupului de lucru pentru înființarea Centrului Cyber al UE la București, apoi ca şef al Cancelariei Primului ministru. De la studii de fezabilitate, la fezabilitatea însăși, cu 2,5 miliarde de euro la îndemâna propriei sale semnături, apoi la însăşi „sfetnicirea” primului ministru despre ce şi cum. În fond, s-a dovedit. Abrudean e expert în „fezabilităţi”.
Prin urmare, noi ştiind cine ne vorbeşte, ar face bine Mircea Abrudean să-şi ţină „cocul mic” şi să nu se mai dea talent prin interviuri în mass media.
Ştim ce-ai sfătuit astă toamnă, în 2013.