În Transilvania, clopotele bisericilor istorice maghiare vor bate, joi după-amiază, de la ora 17.30, cu ocazia Centenarului Dictatului de la Trianon şi, în acelaşi timp, în mai multe locuri vor avea loc ceremonii de depuneri de coroane de flori, cu participarea unui număr restrâns de persoane, transmite MTI, citată de Rador.
În circulara adresată în data de 19 mai parohiilor şi protopopiatelor, respectiv comunităţilor reformate, în care este menţionată decizia Conventului General al Eparhiei din 2012, Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal, atrage atenţia asupra faptului că data de 4 iunie, Ziua Solidarităţii Naţionale, este inclusă în lista zilelor proeminente sugerate maghiarilor de religie reformată.
Episcopul a solicitat comunităţilor “ca în data de 4 iunie să bată clopotele bisericilor reformate, pentru a comemora 100 de ani de la semnarea Dictatului de la Trianon”. Pe site-ul Eparhiei Reformate de pe Lângă Piatra Craiului este publicat sfatul conducerii Bisericii Reformate din Ungaria, care încurajează comunităţile să tragă clopotele în momentul în care a fost semnat Tratatul de la Trianon, în urmă cu 100 de ani.
Arhiepiscopul Arhidiecezei de Alba Iulia, Gergely Kovács, a menţionat în circulara de Rusalii că mai multe persoane au propus ca, în după-amiaza zilei de 4 iunie, să bată clopotele bisericilor în tot Bazinul Carpatic.
“Cei care vor trage clopotele, să facă acest lucru în spiritul rugăciunii şi al destinului constructiv, astfel încât să ne putem clădi viitorul în pace, dragoste şi cooperare creativă, ferm înrădăcinat în credinţă” – a scris arhiepiscopul.
În mesajul său de luni, transmis cu ocazia Centenarului, László Böcskei, episcopul romano-catolic al Diecezei de Oradea, a îndemnat enoriaşii să-şi amintească de evenimentele care au pus la încercare poporul şi istoria diecezei şi să tragă după-amiază clopotele şi să se roage pentru ca regele Sf. Ladislau să-i ocrotească.
În circulara sa din data de 29 mai, Ferenc Bálint-Benczédi, episcopul Bisericii Unitariane Maghiare, a solicitat comunităţilor să organizeze servicii religioase de comemorare care să fie întrerupte timp de 100 de secunde de bătăile clopotelor, la momentul semnării documentului, în urmă cu un secol.
Biserica Evanghelică Luterană din România a anunţat pe site-ul său că s-a alăturat apelului Asociaţiei Intelectualilor Creştini şi Fundaţiei pentru Evanghelizarea Maghiarilor din Bazinul Carpatic şi solicită comunităţilor să bată clopotele ca un memento pentru centenarul de la Trianon.
Apelul a fost semnat de episcopul Zoltán Adorjáni Dezső. Biroul de presă al UDMR a transmis, ca răspuns la solicitarea agenţiei ungare de presă MTI, că politicienii Uniunii vor participa la comemorări, depuneri de coroane şi vor organiza evenimente împreună cu aşezările înfrăţite.
La evenimente vor participa grupuri cu număr limitat de persoane şi se vor respecta cu stricteţe măsurile epidemiologice. Unele evenimente se vor desfăşura doar în spaţiul online. Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, va participa la o comemorare cu depunere de coroane de flori la Şumuleu Ciuc.
Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) au anunţat luni, într-un comunicat comun, că joi după-amiază, în peste 100 de localităţi, vor depune coroane pe siturile memoriale ale Primului Război Mondial, respectiv pe situri care evocă prezenţa maghiarilor de peste 1.100 de ani în Bazinul Carpatic.
Organizaţiile au subliniat că data de 4 iunie rămâne “o zi de doliu pentru maghiarii transilvăneni care gândesc în naţiune – indiferent ce lege ar adopta conducerea de la Bucureşti, care, în nenumărate rânduri, a folosit antimaghiarismul pentru a obţine capital politic”.
În data de 4 iunie 1920, la ora prevăzută pentru semnarea Tratatului de la Trianon, în Ungaria au bătut clopotele, în fabrici au sunat sirenele, în şcoli şi oficii s-a dispus moment de reculegere, drapelele au fost lăsate în bernă, timp de zece minute s-a oprit traficul şi magazinele au fost închise.
Kelemen Hunor, la 100 de ani de la Trianon: Consider ziua de 4 iunie ca pe o zi a solidarităţii naţionale maghiare. Gândesc acest lucru ca membru al naţiunii maghiare, ca un maghiar din Transilvania, care este solidar cu toţi maghiarii şi cu toate comunităţile maghiare din Bazinul Carpatic
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că se simte membru al națiunii maghiare, și că ziua de 4 iunie,1920, când s-a semnat Tratatul de la Trianon, reprezintă o zi a solidarităţii naţionale maghiare.
„La 100 de ani de la Trianon, consider ziua de 4 iunie ca pe o zi a solidarităţii naţionale maghiare. Gândesc acest lucru ca membru al naţiunii maghiare, ca maghiar din Transilvania, care este solidar cu toţi maghiarii şi cu toate comunităţile maghiare din Bazinul Carpatic. Ca cineva care nu doreşte să considere celelalte naţiuni drept inamici, ci potenţiali parteneri de colaborare, alături de care poate vom reuşi să construim această lume, în aşa fel încât să proiectăm un viitor comun, în spiritul respectului reciproc”, a spus Kelemen Hunor în mesajul său postat pe Facebook.
El mai spune că a fi maghiar în România înseamnă provocare şi responsabilitate.
„Pentru noi, să fii maghiar pe aceste meleaguri înseamnă, în acelaşi timp, provocare şi responsabilitate. Este o provocare deoarece trebuie să dovedeşti că, deşi lingvistic, cultural, sufleteşte, eşti parte a unei alte naţiuni – naţiunea maghiară -, dar ca cetăţean român născut aici construieşti – prin acţiunea, munca şi impozitele tale – ţara în care trăieşti, care este pământul tău natal şi al strămoşilor tăi. Trebuie să demonstrezi zi de zi că acum această stare de fapt este normală pentru tine. Că nu eşti duşman, dar consideri contextul actual ca fiind dată. Trebuie să explici permanent faptul că solidaritatea naţională, responsabilitatea nu sunt îndreptate împotriva nimănui. Este, totodată, şi o responsabilitate, pentru că această problemă trebuie clarificată. Deşi eşti considerat un pericol, deşi, în realitate, nu este deloc aşa. Vrei doar să fii cetăţean cu drepturi egale. Pentru că ai dreptul la propriile tradiţii şi obiceiuri, la folosirea limbii materne, la şcolile, instituţiile şi simbolurile naţiunii de care aparţii”, a afirmat preşedintele UDMR.
Potrivit lui Kelemen Hunor, generaţia sa gândeşte la fel ca generaţiile bunicilor şi străbunicilor săi.
„Sunt maghiar. (…) În urmă cu 100 de ani, graniţele ţării au fost modificate împotriva voinţei bunicilor şi străbunicilor mei. Ei n-au cerut-o, nici n-au fost întrebaţi, dar au primit, în schimb, o ţară întreagă, România. Dar, în acelaşi timp, şi-au pierdut patria. Au continuat să trăiască ca maghiari. (…) De multe ori au fost nevoiţi să ia totul de la capăt (…) dar chiar şi în momentele în care au trecut prin cele mai grele încercări şi-au păstrat identitatea pe pământul natal, în Transilvania, în Ţinutul Secuiesc. Astăzi, cei din generaţia mea trăiesc şi gândesc la fel. Întotdeauna ne-am considerat parte a naţiunii maghiare”, a mai spus Kelemen Hunor.