Este bine cunoscuta legatura dintre consumul crescut de zahar si de glucide rafinate, pe de o parte, si riscul de boli cardiovasculare, pe de alta parte. Atat la animalele de laborator, cat si la oameni, consumul excesiv de zahar duce la cresterea nivelurilor de trigliceride, colesterol si insulina. O alimentatie bogata in dulciuri ultrarafinate si zaharuri determina cresterea glicemiei si a nivelurilor sanguine de insulina, ambele avand efect direct asupra sanatatii arterelor si marind, implicit, riscul de afectiuni cardiovasculare.
Consecintele excesului de glucoza
Cand nivelurile de zahar cresc, excesul de glucoza afecteaza imediat proteinele din sange si depozitele de HDL colesterol. Astfel, zaharul se comporta ca un oxidant puternic si probabil ca acest proces (oxidarea) explica in mai mare masura decat altele de ce consumul excesiv de zahar este strans legat de cresterea riscului afectiunilor cardiovasculare.
Consumul mediu anual de zahar al unei persoane este de 60 de kg, aceasta cantiate provenind in special din alimente. Spre exemplu, numeroase tipuri de cereale contin nici mai mult nici mai putin decat cinci tipuri diferite de zaharuri (sucroza, glucoza, maltoza, sirop de glucoza, zahar brun si miere). Daca observati vreuna din aceste denumiri pe eticheta vreunui produs, renuntati la el in favoarea unui inlocuitor neindulcit si adaugati fructe pentru a le ameliora gustul.
Optiuni sanatoase
Este foarte important sa evitati alimentele inalt rafinate – cele care nu se gasesc in starea naturala integrala. Zaharul, faina alba si orezuol alb sunt cateva exemple de alimente rafinate. In locul acestora, optati pentru faina integrala, orez brun si alte produse integrale cum ar fi fasolea, lintea, nucile si semintele.
Ovazul indulcit cu fructe proaspete constituie un exemplu de hrana integrala. Ovazul are un continut bogat in fibre alimentare, ce favorizeaza eliminarea excesului de colesterol din organism; oamenii care consuma regulat astfel de cereale au valori scazute de colesterol. Si orzul este indicat; asadar, cerealele integrale ar trebui sa ocupe un loc important pe lista de recomandari dietetice, in cazul in care sanatatea sistemului dvs. cardiovascular va creaza probleme.
Fructele proaspete (in special merele si perele) contin fructoza, un glucid pe care organismul nu-l poate folosi imediat – el fiind in prealabil convertit in glucoza, la nivelul ficatului. Acesta incetineste efectul sau de crestere a glicemiei, ceea ce usureaza efortul organismului de a mentine glicemia in limite constante.
Asadar, un mic dejun constituit din fulgi de ovaz (porridge), o lingurita cu varf de seminte macinate, mere rase si lapte de soia reprezinta o modalitate excelenta de a va minimiza riscul de boli cardiovasculare, avand in vedere efectul benefic al fiecaruia din ingredientele enumerate.
Adevarul despre stimulentele alimentare
In ultimii ani, oamenii de stiinta s-au situat pe pozitii diametral opuse in ce priveste legatura intre consumul de cafea si bolile cardiace. Numeroase studii demonstreaza faptul ca riscul creste direct proportional cu cantitatea de cafea zilnica. De exemplu, cei care beau cinci sau mai multe cesti de cafea pe zi se expun unui risc dublu fata de restul populatiei.
Alte studii au aratat ca un consum regulat de cafea duce la cresterea colesterolului si a LDL-colesterolului, la scaderea HDL-colesterolului si la cresterea valorilor tensiunii arteriale. Pe de alta parte, exista si numeroase studii care infirma aceasta asociere etiopatogenica. Asadar, unde este neintelegerea? Se pare ca efectele difera in functie de tipul de cafea pe care o beti. Ness-ul, cafeaua preparata la filtru si cea decofeinizata par a fi inofensive, deoarece anumite substante chimice cu efect negativ asupra sistemului cardiovascular au fost indepartate sau reduse substantial. Pe de alta parte, cafeaua fiarta, nefiltrata, capuccino sau esspreso au din belsug aceste substante chimice.
Ceaiul este asociat intr-o mica masura cu riscul cardiovascular, desi consumul sau in exces este nociv pentru artere, din cauza acidului tanic. Cu toate acestea, ceaiul, mai ales cel verde, mai putin bogat in substante stimulente furnizeaza cantitati semnificative de antioxidanti care pot asigura intr-o oarecare masura protectia organismului.
Din pacate, atat ceaiul cat si cafeaua contin stimulente puternice, cum ar fi cofeina. O ceasca de ceai tare contine aceeasi cantitate de cofeina ca si o ceasca de cafea slaba. Si ciocolata sau tigarile contin substante similare. Acestea maresc nivelurile glucozei in sange deoarece stimuleaza eliberarea de hormoni suprarenalieni, care “descuie” depozitele de glucoza disponibile. Asadar, riscul creste exponential, mai ales pentru persoanele rezistente la insulina.
In concluzie, dependenta, consumul regulat de ceai sau cafea este nociv, in timp ce o ceasca de cafea nefiarta sau, si mai bine, de ceai slab, nu reprezinta o problema. Ceaiurile de plante sau ceaiul verde sunt cele mai indicate pentru mentinerea starii de santate.
.ro