Conform presei de chitanțier, chitită să tragă o factură și pentru Rareș Bogdan, Emil Boc a comentat și ”discursul dur” al europarlamentarului Rareș Bogdan din Parlamentul European: ”Ne-aţi minţit! Ne-aţi minţit în mod repetat. Ne umiliţi şi păcăliţi constant deşi suntem cetăţeni europeni model, responsabili şi deschişi, toleranţi şi extrem de muncitori. Am făcut eforturi uriaşe şi am deschis larg uşile pentru 6 milioane de cetăţeni ucraineni ce fugeau din faţa agresiunii inacceptabile şi incalificabile a lui Putin. România așteaptă respectul cuvenit!”.
Afirmațiile lui Rareș Bogdan sunt corecte. Este un discurs impecabil și o atragere a atenției care trebuie să aibă loc. Trebuie să lucrăm în fiecare zi, prin mijloace instituționale și să ajungem acolo. Cel mai important lucru și cel mai important proiect de țară este menținerea românilor acasă și reîntoarcerea celor plecați peste hotare. La Cluj, în bună parte, am demonstrat că se poate” – Boc.
Ce nu știe opinia publică despre astfel de ”discursuri ținute în fața Parlamentului European” este că acestea se țin de obicei în fața unei săli goale. A pățit-o și Maria Grapini, și alți ”europarlavramentari” care au încercat să mintă România despre cât de duri au fost ei în fața ”Iuropei”. Sunt minute alocate fiecărui parlamentar european în care pot să spună ce vor și se înregistrează, dar nu se dezbate și nici nu se comentează. Norocul lui Rareș Bogdan a fost că n-au scăpat la timp din sală, asu aveau și ei ceva de zis după, ceilalți plictisiți care i-au ascultat discursul ținut într-o impecabilă limbă engleză, sau germană, sau franceză, că n-amprea înțeles conform CV:
(pardon, nu prea are CV la Șparlamentul European)
În orice caz categoria aceasta de discurs este încadrată la ”Contribuții la dezbaterile în plen”. Și așa de bine s-a înțeles ce a contribuit contributorul Rareș Bogdan aici:
Că asta a rămas tradus aici:
Atât de mult sunt obișnuiți ăștia să mintă încât din orice rahat cred că pot face bici.
Nu prea avem chef să ne ocupăm de activitatea europarlavramentară a derutatului nostru clujean, care este o varză de Bruxelles și cam atât.
Vorba unui prieten virtual, „Am putut-o de am rupt-o!”, dar ea nu era acolo. Oricât de mult am deplânge toți absența de lideri europeni de avengură, cărora domnul Rareș Boggdan să nu le ajungă nici măcar până la șosete (cât pe ce să zicem poșete, dar sunt prea sus), punem rămășag că domnul Rareș tot vorbește singur cu peretele.