La doar câteva luni după ce şi-a obţinut permisul de conducere, un tânăr de 18 ani a fost surprins, ieri, gonind cu viteza de 255 km/h, pe Autostrada Transilvania, pe sensul Turda – Gilău, la kilometrul 42. Tânărul va sta „pe tuşă” timp de 3 luni, iar (cel mai probabil) părinţii îi vor plăti şi amenda de 1.125 de lei. Începătorul a doborât recordul anterior, de 246 km/h, cu care a fost surprins un alt contravenient pe Autostrada Transilvania.
Din nefericire, cazul nu este unul singular. În urmă cu doar o lună, în 27 august, Poliţiştii Brigăzii Autostrăzi şi Misiuni Speciale au depistat un tânăr de 21 de ani, în timp ce conducea un autoturism cu viteza de 208 km/h, tot de la Turda spre Gilău. Cu doar o săptămâna înainte, un alt un bărbat, de 28 de ani, din judeţul Hunedoara, a fost înregistrat de aparatul radar în timp ce conducea un autoturism cu viteza de 225 km/h.
Chiar săptămâna trecută, Ziar de Cluj se interesa de viteza maximă cu care au fost surprinşi şoferii circulând pe A3.
„În această perioada (1 ianuarie-23 septembrie-n.a.), cea mai mare viteză înregistrată pe Autostrada Transilvania a fost de 246 de km/ora”, ne-a răspuns reprezentantul Inspectoratului de Poliţie Judeţean. Se pare că aceasta a fost depăşită ieri.
De la începutul anului 2016 şi până în prezent, au fost aplicate 1.334 de sancţiuni contravenţionale pentru depăşirea vitezei regulamentare pe autostradă, fiind depistaţi 29 de conducători auto care rulau cu peste 200 de km/oră.
Am încercat să aflăm ce îi determină pe conducătorii auto să calce pedala de acceleraţie până la fund. Dincolo de lipsa autostrăzilor şi dorinţa de a încerca potenţialul autoturismului, există o explicaţie.
Având în vedere că majoritatea covârşitoare a contravenienţilor sunt bărbaţi, psihiatrul Cristian Puşcaş ne-a lămurit de ce aceştia vor să conducă atât de agresiv.
„Trebuie să luăm în calcul un prim aspect – Principiul masculului Alfa, care întotdeauna trebuie să fie mai bun, şi un al doilea aspect – maşina, care, în societatea actuală, dă o falsă impresie că, dacă am maşină mai puternică, dacă merg cu viteză mai mare, sunt mai bun, mai puternic. Acest comportament este hrănit din nevoia de competiţie permanentă a genului masculin. Dacă nu există alţi participanţi la trafic, bărbaţii intră în competiţie cu sine, pentru a doborî „recordul anterior”, ne spune psihiatrul Cristian Puşcaş.
De regulă, aceste comportamente sunt făcute public, sub diverse forme; cea mai banală – poveştile la bere, cu băieţii, sau prin înregistrare şi postarea pe internet a filmelor.
Cristian Puşcaş ţine să menţioneze că sunt studii care au demonstrat că publicarea cifrelor, a „recordurilor” din trafic de către mass-media, furnizate de poliţie nu fac decât să încurajeze depăşirea vitezelor. „Efectul publicării datelor de trafic este foarte nociv. Această publicitate a unui comportament neadecvat face ca cel care depăşeşte viteza regulamentară să primească acea „glorie” pe care şi-o dorea prin respectivul comportament. Faptul că există un record al anului sau noţiunea de record îi stârneşte pe ceilalţi participanţi la trafic să doboare acest record”, completează psihiatrul Cristian Puşcaş.
Conducătorii auto nu conştientizează ce efecte ar putea avea o coliziune la această viteză sau o defecţiune tehnică. Iar titluri precum „Opt tineri au murit în urma unui accident. MERGEA CU 200 KM LA ORĂ ( VIDEO 18+)” sau „Patru morţi după un accident produs la peste 200 km/h!” nu par să-i sperie.
Un film care ar trebui să îi pună pe gânduri pe cei care obişnuiesc „s-o calce”.