De la afin se utilizeaza fructele care se culeg in perioada iulie-septembrie si frunzele. Afinele au, pe langa binecunoscutele intrebuintari alimentare si uimitoare virtuti terapeutice, valorificate de industria farmaceutica.
Afinul face parte din familia Ericaceae. Este un arbust mic, de 10-50 cm, intalnit in etajul montan, subslpin si alpin (maximum 2250 m). Afinele, alimente-medicament, au culoarea neagra-albastruie si gust dulce-acrisor. Se coc in iulie-august. A nu se confunda, cand se cumpara din piete, cu fructele de boz (planta otravitoare) sau de soc.
Din afine se face: suc, compot, sirop, lichior (afinata) si vin cu actiune astringenta si antiseptica sau gem si dulceata. Se mai folosesc la prajituri, creme, spume, sosuri etc. Pectina pe care o contin favorizeaza gelificarea produselor. De aceea, se pot folosi la prepararea unei marmelade (cu mere) si a jeleului. Se pot congela.
Continut
Afinele contin: apa 80-84 %, zaharuri, acizi (citric, malic, tartric, benzoic), substante tanante, pectine, pectoza, proteine (albuminoide), provitamina A, vitaminele B1, B2, B3, C, PP, PP, F, mirtilina (coloranta, bactericida), ulei, antociani (factori ai vitaminei P), saruri minerale, antibiotice.
Frunzele, care se culeg numai in septembrie, contin tanin si, datorita arbutinei, au efecte farmacoterapeutice. Dupa unii cercetatori, frunzele ar mai contine si alte substante cu proprietati astringente, bacteriostatice – de unde utilizarea ceaiurilor din frunze de afin, ca antiseptic urinar, usor diuretic, usor antireumatic si antidiabetic.
Virtuti dietoterapeutice si farmacologice
Acidul benzoic pe care-l contin opreste fermentatia. Prin continutul de acid citric si benzoic, care sunt bactericide, si de taninuri, afinele sunt un antiseptic si astringent intestinal, antidiaretic si antipotrid, dezinfectand si caile biliare si renale. Fructele consumate proaspete regleaza scaunele, elimina gazele, amelioreaza inflamatiile hemoroidale si dau pofta de mancare.
Fructul proaspat si uscat ajuta la regenerarea vaselor de sange. Se recomanda in ateroscleroza, boli de inima (sechele de infarct), arterite, flebita, varice, hemoragii capilare, retinopatii etc. Elimina oxiurii. Ajuta la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea fotoreceptorilor oculari, acuitatea vizula si vederea nocturna. Tonifica ficatul, regenerand celulele hepatice.
Frunzele si fructele ajuta la normalizarea glicemiei. Au rol hipoglicemiant, datorita vitaminei E si mirtilinei, care scade zaharul din sange (insulina vegetala), penetreaza celula bacteriei si ii slabeste vitalitatea. Pigmentii care dau nuanta albastruie fructului de afine protejeaza organismul contra radioactivitatii si regleaza anumite procese imunitare.
Frunzele, care contin arbutina, tanin etc., au efect astringent datorita taninului, bactericid, fiind antiseptic urinar si usor diuretic, antidiareic.. de aceea, fructele si frunzele se folosesc la tratarea enterocoliutelor, dizenteriilor, constipatiilor, colibacilozelor si infectiilor urinare, in guta si reumatism. Ajuta sistemul circulator, datorita proprietatilor vasoprotectoare ale antocianilor din afine, si dilata usor vasele coronare.
Remedii terapeutice
In diaree, enterocolite de fermentatie, se ia cate o lingurita rasa cu pulbere de afine din 2 in 2 ore. Pentru rehidratare, se poate bea un ceai cald din fructe si frunze.
Pentru enterocolite de putrefactie, se face o cura de afine (300-500 g zilnic), repartizate in 3 portii. Prima portie se ia dimineata, pe stomacul gol, iar restul – cu ½ h inainte de mesele principale.
Pentru aterosleroza cerebrala, se consuma zilnic 200-300 g fructe proaspete inainte de masa sau 1 lingurita pulbere de afine uscate de 3 ori/zi.
In arterite, coronarite, sechele dupa infarct, se bea macerat de fructe uscate (1 lingurita pulbere / 1 pahar apa) in cure de 6 luni, 2-3 mahare/zi.
Pentru eliminarea oxiurilor, se face un macerat din 1 lingura fructe zdrobite / 400 ml apa rece. In afara sezonului, se pune pulbere de fructe in apa si se tine 8 h. Se bea in 3 reprize, pe parcursul zilei.
Infuzia de fructe si frunze scade zaharul din sange. De aceea, este antidiabetica. Se va combina cu pastai de fasole si frunze de dud. Astfel, are si efect vermifug. Se va bea cate 1 cana ceai neindulcit, inainte de mesele principale. Altfel, se administreaza cate ½ lingurita pulbere de frunze, de 2-3 ori/zi, cate 2 saptamani lunar.
In infectii urinare, se ia cate un varf de cutit cu pulbere de fructe, din 2 in 2 ore. Pulberea de fructe este utila si in tratarea rectocolitei si a ulcerului hemoragic.
Decoctul de afine (o mana de afine / 1 l apa – se fierbe pana scade la jumatate) serveste la afectiuni ale gurii (afte, micoze, stomatite), faringite, sau pentru spalaturi locale in eczeme, hemoroizi, micoze, rani sangerande etc.
Industria romaneasca de medicamente prepara din fructele de afine produsul farmaceutic denumit “DIFEBION”, medicament care mareste rezistenta peretelui vascular, reduce permeabilitatea capilarelor si tonifica sistemul nervos, stimuleaza regenerarea purpuriului retinian. Este un adjuvant indicat in arteriopatii, tulburari vasculare, in cazuri de fragilitate vasculara cu tulburari de permeabilitate a capilarelor, insuficienta venoasa, iar in oftamologie – in miopii evolutive si degenerative, in hemetalopie (diminuarea vederii in conditii de iluminare redusa, provocata de lipsa vitaminei A) si cecitate diurna.